Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 11)

Eseu – Publicistică

Eseu – Publicistică

Mircea Braga: Arta după artă (I). Demersul anticipativ al lui Theodor W. Adorno

Principiul cererii şi al ofertei, sub tutela căruia s-⁠a produs reificarea operei ca marfă, nu are relief estetic, de unde apariţia alegaţiilor privind nu doar „moartea esteticii”, ci şi urgenţa unei „non-⁠estetici”, a unei „anti-⁠estetici”. Este reiterată, astfel, formula „vechiul trebuie să dispară în faţa noului”, fapt care nu traduce altceva, în opinia lui Adorno, decât neînţelegerea adevăratului sens al ...

citește »

Andrei Marga: Confucius astăzi

„În viaţa omului superior sunt esenţiale trei lucruri: dragoste (jen) fără anxietate, viziune fără perplexitate şi curaj fără teamă” Confucius a trăit cu cinci secole înaintea lui Iisus Christos şi îl precede pe Socrate, dar concepţia sa a rămas, de asemenea, inspiratoare până astăzi. Lui Iisus îi datorăm, cum ştim, religia mântuirii prin iubirea aproapelui, sub semnul căreia se află ...

citește »

Vasile Muscă: Lucian Blaga şi Plotin

Lucian Blaga precizează că „menirea omului ar fi tocmai aceea de a urca din nou panta decadenţei cosmice, până la reunire cu unitatea supremă, izbândă obţinută uneori în aşa-⁠zisele stări de extaz” Mişcându-⁠se în consideraţiile sale teoretice pe vaste suprafeţe istorice, care se întind din antichitate până astăzi, din orient până în occident, pentru a cuprinde acest uriaş material, L. ...

citește »

Bogdan Creţu: Mihai Ursachi – religia poeziei

Mereu controlată stilistic, adoptând tipare retorice sobre, refuzând efuziunile şi subiectivităţile, opera lui Mihai Ursachi rămâne consecventă cu sine; atât de consecventă, încât se închide în tăcere atunci când resursele i s-⁠au consumat, trăgându-⁠l în această bulboană şi pe autorul ei. Odată cu închiderea templului, sacerdotul trebuie aruncat în anonimat (sau în exil!) Mai puţin de un deceniu i-⁠a trebuit ...

citește »

Cristian Hera: Criza cercetării ştiinţifice din agricultura României

În multe privinţe există curente şi opinii contradictorii, dar toate forţele politice ar trebui să fie de acord că ştiinţa este factorul determinant în dezvoltarea şi prosperitatea Naţiunii, în cazul ştiinţei agricole în asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare care conferă linişte socială, dezvoltarea sustenabilă şi mediu sănătos Vineri 26 august 2016, a avut loc Adunarea Generală (AG) a Academiei de ...

citește »

Alexandru Surdu: Mergentheim. La sediul cavalerilor teutoni

N-⁠a mai rămas nimic din măreţia Reich-⁠urilor germane, imperiile s-⁠au prăbuşit, doar dealurile au rămas la fel, ca şi izvoarele tămăduitoare şi, coborâtă parcă dintr-⁠o icoană, sora aceea firavă, cu mersul grăbit, care trece dimineaţa podul peste râul Tauber, având pe mânecă semnul crucii negre pe scutul alb Bad Mergentheim, cum i se spune astăzi, este o localitate situată într-⁠o ...

citește »

Andrei Marga: Abordarea sferei publice

În mod evident, sfera publică nu mai funcţiona de multă vreme conform proiectului modern iniţial – acelui mult discutat „model liberal”. În opoziţie cu Carl Schmitt, Habermas s-⁠a opus, însă, abandonării proiectului. El a abordat schimbarea structurală a sferei publice în cadrul unei teorii a societăţii actuale, din punctul de vedere al punerii în mişcare a promisiunilor încă nerealizate ale ...

citește »

Vasile Muscă: Un posibil început al filosofiei româneşti

Dacă filosofia românească nu este una din acestea, atunci, totuşi, ce este ea? Dar să-⁠i lăsăm iarăşi să răspundă la această întrebare chiar pe cei care au participat, în epocă, la această dezbatere. Răspunsul lor impresionează şi azi prin profunzime şi limpezime, prin seriozitate În memoria prof. Ion Ianoşi Se pot lua în considerare mai multe date pe care le-⁠am ...

citește »

Alexandru Surdu: Problema trecerilor dintre orânduirile economice

Nu-⁠i de mirare că orice manifestare de opoziţie faţă de noua putere instaurată după 1990 era numită fascistă (legionară), iar anumite măsuri populiste ale puterii erau considerate comuniste, dar şi partidele nou înfiinţate, de „dreapta” sau de „stânga”, se învinuiau reciproc de „alunecări” spre extrema dreaptă sau spre extrema stângă. În filosofia marxistă se vorbeşte mult despre orânduirile social-⁠politice, mai ...

citește »

Bogdan Creţu: Recitindu-l pe marchizul de Sade

Cum îl citim pe Sade, aşadar? Relaxaţi, cu amuzament, gustându-⁠i jocul şi admirându-⁠i truvaiurile epice. O literatură acceptabilă, nu de primul raft, dar care a făcut carieră pentru că şi-⁠a atins scopul: a şocat. Şi, nu încape îndoială, o va face şi de acum înainte Donatien Alphonse François, marchiz de Sade, a devenit, datorită psihanalizei şi altor ştiinţe care încearcă ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest