Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 2)

Eseu – Publicistică

Perenitatea unei opere filologice deosebite

Moses Gaster a fost istoric literar, prin studiile consacrate literaturii noastre populare, lingvist, în înţelesul larg pe care îl avea termenul la cumpăna veacurilor al XIX‑lea şi al XX‑lea, interesat de aspecte diverse ale limbii române, inclusiv de dialectele sale sud‑dunărene sau de vorbirea comunităţii rome, dar, mai presus de toate, filolog, adică cercetător avizat al cărţii vechi româneşti. În ...

citește »

O gafă intelectuală din 1885: expulzarea lui Moses Gaster

A existat, în viaţa intelectuală a veacului al XIX‑lea românesc, un episod regretabil, al cărui personaj central a fost unul dintre cei mai învăţaţi oameni de cultură ai României, rabinul şi lingvistul Moses Gaster, prietenul lui Eminescu, admirat de Hasdeu şi de Maiorescu, menit unei impresionante cariere academice internaţionale. Este vorba despre expulzarea acestuia, în luna octombrie a anului 1885, ...

citește »

Brâncuşi

Brâncuşi precum infinitul a fost un proiect la care am visat mulţi ani, mai precis imediat după trecerea în nefiinţă a poetului Petru Cârdu. De ce? Pentru că Petru Cârdu, poetul şi istoricul de artă, îl admira pe Brâncuşi, poate chiar mai mult decât pe alţi mari oameni ai culturii române, cum ar fi Eliade, Cioran, Noica, Ionescu, Blaga, Stănescu, ...

citește »

Spinoasa problemă a evlaviei

În 2018, la editura bucureşteană Paideia, scriitorul şi teologul George Remete publica volumul de eseuri Leacuri contra evlaviei, titlu care a părut „scandalos” unor confraţi în ale teologiei (mai ales în mintea acelora care s‑au mulţumit cu titlul, fără a mai citi şi cartea!), deşi autorul nu era deloc împotriva evlaviei ca atare, ci doar contra ispitei fariseice pe care ...

citește »

Când Lumea era mai tânără

Ce‑ar fi dacă, în loc de Istorie, am spune: „Când lumea era mai tânără”? Am radicalizat formula lui Johan Huizinga. Undeva în celălalt Amurg celebru din istoria modernităţii, al Evului Mediu, olandezul notează că, în urmă cu cinci veacuri, când „lumea era mai tânără”, manifestările sau întâmplările vieţii aveau forme exterioare. Însă mai precis conturate decât astăzi. Mai ales între ...

citește »

Suntem veniţi din anii ’50!

„Dacă n‑am putut plăti atunci răul ce ni s‑a făcut, de‑atâta să avem grijă: măcar să nu uităm!” Nicolae Iorga   Polarizarea societăţii româneşti   Obsedaţi în tinereţe de materialism dialectic, ajunşi la bătrâneţe, sunt obsedaţi de materialism. Dialecticul a rămas doar pentru proşti. Numai noi, „sclavii”, trăim în dialectic. Nomenclaturişti, UTC‑işti, activişti de partid, securişti şi KGB‑işti, informatori de ...

citește »

Adrian Marino sau „singurătatea fecundă”

Refugiat în comparatistică, Teoria literaturii şi critica literară pentru a‑şi asigura „supravieţuirea culturală sub ceauşism”, cum, deseori, a mărturisit, apărându‑şi libertatea de spirit în plină ghetoizare, inclasabilul Adrian Marino a fost, indiscutabil, cel mai vizibil dintre criticii români din ţară în peisajul european. Dar cultura română, se pare, „nu‑l poate integra”, el însuşi declarându‑se inasimilabil. Abia după ’89, printr‑o lectură ...

citește »

Veşnica întoarcere

Veşnica întoarcere adună între copertele ei texte mai vechi şi altele câteva inedite în intenţia de a reface din mai multe unghiuri acel traseu inefabil ce are ca scop kierkegaardiana „redobândire a sinelui”, întoarcerea la ceea ce eşti şi descinderea în subterana fiinţei; devii ceea ce eşti, ar fi spus Pindar cel înzidit în credinţa vie, conform căreia „de neatins ...

citește »

„Să descoperi ceea ce se află dincolo de note”

Pe parcursul desfăşurării Festivalului Internaţional „George Enescu”, ediţia a XXV‑a, s‑a înregistrat un număr record de lucrări enesciene prezentate cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la naşterea compozitorului. În pofida pandemiei, în lunile august‑septembrie 2021 putem vorbi despre cea mai lungă durată din istoria festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artişti români şi străini au venit la festival. ...

citește »

De etnie… străină

Grădina de sticlă (roman, ed. Cartier, Chişinău, 2018, ediţia a III‑a, 2019) este un titlu de carte născocit deopotrivă cu numele autorului, T. But, pentru lectura şcolară obligatorie. Tatiana Ţîbuleac a declarat că voise să‑şi numească romanul Cioburi. E sugerată aici o onto‑retorică narativă întemeiată pe un limbaj („Îţi simt în carne fiecare cuvânt.”) şi o afectivitate („Dragostea ta m‑a ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest