Articole din

Revista Contemporanul nr. 08 August 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 08 August 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban • Şcoala Ardeleană / 3 Pe vremea aceea cântam foarte bine la vioară – unul dintre visurile mele era să cânt la vioară – şi mai ţin minte că eram pasionat de estetica lui Vianu. Marea Şcoală Ardeleană, cel mai mare curent politic şi ...

citește »

Școala Ardeleană

Ce vârstă aveaţi când aţi venit la Bucureşti? 18 ani, în 1952. Şi aţi dat examen la facultate… La ce facultate? N‑am putut să intru la facultate pentru că nu mi s‑au primit actele. Tatăl meu avea, cum am mai spus, o făbricuţă de ulei şi o moară, iar impozitul pe venit era considerat prea mare. Biserica îi fusese desfiinţată ...

citește »

Iona, bărbatul din povestirea femeilor

Potrivit Ioanei Pârvulescu, scrierea (Prevestirea, roman, Humanitas, 2020) a fost generată de prenumele ei „tradus” în engleză, Iona, nume biblic de bărbat. Fără niciun echivoc de gen, romanul e dedicat bărbaţilor, acelora care sunt şi taţi. Iona ben Amithai e numit după tată, Iona însemnând porumbelul. Un nume, în definitiv, purtat în numele lui Dumnezeu. Titlul, Prevestirea, evidenţiază misiunea profetică ...

citește »

Folly

Scriu pentru că nu pot altfel, din responsabilitate faţă de mine însumi şi de plăcere. Nu am vocaţie de pui de cuc, nimerit într‑un cuib care nu‑mi aparţine, dar sunt suficient de lucid să recunosc că alţii nu se pot desprinde de obstinaţia de a mă considera ca atare, străin de cultura în care m‑am format, neîncetând să mi‑o tot ...

citește »

Expoziţia „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”

Biblioteca Academiei Române a organizat vernisajul expoziţiei „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”. Evenimentul a avut loc în sala „Theodor Pallady”. Manifestarea a fost deschisă de alocuţiunea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a evocat prestigioasa activitate a istoricului Nicolae Iorga, dedicată culturii române. Personalitatea multivalentă şi iniţiativele sale inovatoare în multe domenii culturale au fost ...

citește »

Mentalităţi est‑europene: dualism maghiar, istorism sârbesc, tranzacţionism românesc

Mentalitatea ca fapt de civilizaţie, reprezentând un ansamblu de opinii, credinţe, viziuni şi prejudecăţi care au un caracter colectiv şi inconştient, a constituit obiect predilect de cercetare a faimoasei şcoli a Analelor ilustrată, rând pe rând, de Marc Bloch, Lucien Febvre, Fernand Braudel, Georges Duby. Mult invocată pentru Occidentul european, istoria mentalităţilor a fost mai puţin un domeniu de investigaţie ...

citește »

Călătorii în trecut

Să începem cu una dintre paradigmele mitologice şi literare fundamentale – călătoria –, care, în mod tradiţional, leagă o „lume reală” de una ficţională sau alternativă. Reală sau simbolică, desfăşurată în spaţiu sau în timp, călătoria destructurează nucleul identitar şi cultural al călătorului, furnizează o metamorfoză spirituală, personală şi temporală, şi pune bazele unui nou tip de cunoaştere, legitimând astfel ...

citește »

Darul de a‑ţi aminti viitorul

Prin darul de a‑ţi aminti, proiectezi viitorul. Ori de câte ori mă gândesc la acest dar, devin de trei ori mai atentă şi mai selectivă cu aducerile aminte, căci am cunoscut puterea gândului de a construi realitatea, exerciţiul de decenii servindu‑mă fără reproş în acest sens. Şi ajutându‑mă, în această ordine de idei, firea luminoasă. Sunt departe de a împărtăşi ...

citește »

Tolstoi și învăţătura lui Hristos

De unde începe nebunia, după Tolstoi: „Fiecare vrea totul pentru sine. Fiecare se grăbeşte să se folosească de ce poate şi se începe nimicirea întregului, lupta pentru stăpânirea obiectelor: vaca cu lapte, oile netunse sunt tăiate pentru masă. Se bat pentru lapte, pentru grâu, risipesc, varsă şi strică mai mult decât folosesc. Niciunul nu mănâncă în pace o bucată, dar ...

citește »

Limba română de‑acum cinci secole

Boierul Neacşu (Lupu) din Câmpulungul Muscelului ar fi rămas, probabil, complet uitat de posteritate dacă nu ar fi avut inspiraţia sau, poate, obligaţia de a scrie, în 1521, o epistolă în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner la filiala Arhivelor Naţionale din Braşov, unde se păstrează şi astăzi. Documentul original, pe hârtie, cu pecete aplicată ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest