Din ultimul număr:
Contemporanul » Actualități - Comunicate » Expoziţia „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”

Expoziţia „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”

Biblioteca Academiei Române a organizat vernisajul expoziţiei „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”. Evenimentul a avut loc în sala „Theodor Pallady”. Manifestarea a fost deschisă de alocuţiunea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a evocat prestigioasa activitate a istoricului Nicolae Iorga, dedicată culturii române. Personalitatea multivalentă şi iniţiativele sale inovatoare în multe domenii culturale au fost prezentate de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual, de prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei Române, şi de prof. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Gabriela Dumitrescu, curatorul expoziţiei, a oferit detalii despre colecţia de documente din arhiva „Nicolae Iorga”, aflată în patrimoniul bibliotecii.

Expoziţia, concepută de Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară şi de Cabinetul de Stampe, Fotografie, Hărţi, aduce în atenţia publicului pagini de manuscris din studiile elaborate de Nicolae Iorga, fragmente de discursuri, corespondenţa cu personalităţi culturale şi politice ale epocii, pasaje din scrierile dramatice, articole referitoare la evoluţia societăţii româneşti, relevând calităţile de enciclopedist ale istoricului. Fotografiile de grup şi de familie, volumele de scrieri, medaliile şi obiectele personale expuse, provenind din fondul Bibliotecii Academiei Române şi din patrimoniul Muzeului Naţional al Literaturii Române, oferă repere esenţiale asupra preocupărilor de excepţie ale omului de cultură.

Istoricul Nicolae Iorga (1871‑1940), membru titular al Academiei Române şi preşedinte al Secţiunii de Istorie (1924‑1927), este o figură emblematică a vieţii româneşti din secolul XX. Teoretician al istoriei, medievist de prestigiu, promotor al istoriografiei şi al studiilor sud‑est europene, traducător, scriitor, jurnalist, diplomat şi om politic, Iorga a contribuit în mod decisiv la consolidarea unităţii culturale a românilor din toate teritoriile.

 

Carol al II‑lea al României, un rege controversat

 

Biblioteca Academiei Române a găzduit lansarea monografiei Carol al II‑lea al României. Un rege controversat, amplă lucrare, în cinci volume şi peste 2000 de pagini, realizată de istoricul Narcis Dorin Ion, director general al Muzeului Naţional Peleş. Evenimentul a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Calea Victoriei 125. Considerată un eveniment editorial şi ştiinţific, lucrarea a beneficiat de prezentările făcute de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, de acad. Răzvan Theodorescu şi acad. Victor Spinei, vicepreşedinţi ai Academiei Române, şi de prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei.

Cele cinci volume, apărute într‑o elegantă viziune grafică, sunt rodul a peste 25 de ani de cercetare ştiinţifică minuţioasă în arhive şi în biblioteci, un proiect ambiţios ce reuşeşte să ofere o perspectivă integratoare asupra vieţii şi activităţii regelui Carol al II‑lea, abordând temele larg cunoscute şi luminând, mai ales, acele zone ocultate sau ocolite până acum de studiul istoric. Autorul nu se fereşte să trateze niciunul dintre elementele controversate ale prezenţei publice a principelui şi viitorului rege Carol al II‑lea, dar prezintă obiectiv şi documentat aspectele benefice ale activităţii sale politice şi culturale. Sunt reliefate implicarea concretă în actul de guvernare, anvergura culturală a regelui, dorinţa sa sinceră de modernizare a ţării, înţelegerea lucidă şi profundă a contextului geopolitic.

Definită de autorul ei drept album monografic, lucrarea este, de fapt, un impresionant studiu biografic, nu doar prin dimensiunile sale, cât mai ales prin vastitatea şi diversitatea documentaţiei, care reconstituie itinerariile unei vieţi princiare şi regale ce nu poate fi înţeleasă decât prin integrarea şi evaluarea într‑un cadru mai larg, românesc şi european. Astfel, monumentala lucrare a istoricului Narcis Dorin Ion constituie şi o excelentă frescă a României interbelice, cu deosebire a perioadei de domnie a regelui Carol al II‑lea, epocă tumultuoasă şi dificilă pe întregul continent.

Academicianul Răzvan Thedorescu, care prefaţează cele cinci volume, apreciază: „Cu o economie prosperă, cu o Capitală care înflorea urbanistic şi devenea cel mai internaţional oraş modern al Europei răsăritene, cu o Fundaţie pentru Literatură şi Artă care a constituit o vârstă fastă a literelor române, deceniul domniei carliste a însemnat, între 1930‑1940, momentul de zenit al vechii Românii. Cu toate acestea, posteritatea nu a fost deloc clementă cu suveranul. Un asemenea monarh, o asemenea domnie şi un asemenea deceniu de istorie românească îşi meritau mult aşteptatul cronicar. El este Narcis Dorin Ion, iar roadele trudei sale cărturăreşti sunt absolut impresionante.”

 

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, partener în proiectul de restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia

 

Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti al Academiei Române va participa, în calitate de partener ştiinţific, la realizarea proiectului „Capitala Daciei – Muzeu viu al Patrimoniului Cultural European”, proiect gestionat de Consiliul Judeţean Hunedoara şi conceput în asociere cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi SC Profesional Construct Proiectare SRL Bucureşti. La finele lunii mai 2021 cele patru entităţi au semnat contractul pentru serviciile de proiectare şi asistenţă tehnică, în valoare de 612.000 de lei, având ca obiect conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a cetăţii Sarmizegetusa Regia. Contractul semnat acum reprezintă continuarea unui proiect derulat în perioada 2017‑2018, care a vizat întregul sit arheologic Sarmizegetusa Regia, proiect la care Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” a participat, de asemenea, tot în asociere cu Institutul Naţional al Patrimoniului.

În perioada 2017‑2018, Institutul de Arheologie al Academiei Române a contribuit la realizarea studiului istoric‑arhitectural, care trasează direcţiile proiectului de intervenţie. În acest scop, au fost efectuate cercetări arheologice în zone mai puţin cunoscute, iar cercetătorii din cadrul Sectorului de Arhitectură al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” au realizat cercetările de arhitectură complementare cercetărilor arheologice şi au analizat şi cercetat piesele litice dacice cunoscute sau mai puţin cunoscute, precum şi pe cele nou descoperite. Studiile de arhitectură arheologică realizate au condus, în faza preliminară a proiectului, la recuperarea unor elemente importante ale arhitecturii dacice de la Sarmizegetusa Regia. Aceste rezultate ale cercetării de arhitectură arheologică au fost integrate în proiectul de restaurare, întocmit de Institutul Naţional al Patrimoniului.

După avizarea de Ministerul Culturii a propunerilor proiectului privind conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, punct „Dealul Grădiştii”, Consiliul Judeţean Hunedoara, care este beneficiarul proiectului de restaurare şi administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, a obţinut finanţare, prin programul RO‑CULTURA, pentru zona „Fortificaţia romană” a sitului arheologic.

„Este un proiect important pentru judeţul Hunedoara, menit să salveze o componentă importantă a monumentului UNESCO şi să revitalizeze întreg ansamblul de vestigii. Ne bucurăm că am reuşit să atragem această finanţare pentru Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai spectaculoase şi valoroase situri dacice de la noi din ţară. Suntem mândri că putem implementa un astfel de proiect, realizat în premieră într‑un sit dacic” – preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Laurenţiu Nistor.

Cercetătorii Sectorului de Arhitectură ai Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” vor realiza în perioada următoare cercetări de arhitectură, în scopul obţinerii de date suplimentare privind configuraţia cetăţii, informaţii ce vor permite fundamentarea în detaliu a intervenţiilor proiectate de către Institutul Naţional al Patrimoniului.

Începând cu anul 2022, se va desfăşura etapa de punere în operă a lucrărilor de restaurare şi de punere în valoare a monumentului. Toate lucrările de proiectare şi execuţie sunt finanţate prin programul RO‑CULTURA, derulat de Ministerul Culturii, apelul „Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istorice”, fondurile fiind asigurate prin Granturi SEE – fonduri norvegiene, 2014‑2021.

 

Cercetătorii avertizează: Gheţarii subterani din SE Europei se topesc într‑un ritm alarmant

 

Un grup de cercetători din România, Grecia, Croaţia, Slovenia, Germania şi Norvegia, coordonaţi de Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca, arată într‑un studiu publicat recent că gheţarii de suprafaţă şi cei din peşterile din SE Europei se topesc într‑un ritm fără precedent în ultimele decenii.

În perioada 2018‑2020, un proiect de cercetare finanţat de UEFISCDI România la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava şi‑a propus investigarea gheţarilor subterani din Europa, cu scopul de a studia fenomenul topirii acestora, în contextul în care cercetările la nivel mondial s‑au concentrat cu deosebire pe cele mai vizibile componente ale criosferei (calote glaciare, gheţari montani, permafrost, strat sezonier de zăpadă), gheţarii subterani fiind în general „neglijaţi” din acest punct de vedere.

Cercetătorii au pornit de la faptul că fenomenul de creştere a temperaturii medii globale (medie rezultată din suma creşterilor din anumite regiuni cu suma scăderilor din altele) are consecinţe imediate asupra topirii gheţarilor şi afirmă că, deşi la nivel regional există situaţii de acumulare a gheţii, la nivel global asistăm la topirea generalizată a acestora. Situaţia a devenit cu atât mai evidentă în ultimele două decenii, caracterizate de un număr excepţional de mare de fenomene meteorologice extreme – valuri de căldură şi frig, precipitaţii excedentare şi secete, inundaţii. Conform specialiştilor, aceste fenomene sunt manifestări ale procesului general de creştere a temperaturii aerului, creştere care determină modificări substanţiale ale circulaţiei atmosferice la scară globală. La rândul lor, acestea duc la redistribuirea energiei în cadrul atmosferei terestre, cu consecinţele de rigoare – creşteri de temperatură în anumite regiuni sau în anumite perioade sunt însoţite de scăderi de temperatură în altele.

În cadrul proiectului coordonat de echipa clujeană a Academiei Române, cercetătorii greci au observat topirea masivă a gheţii în una din peşterile studiate (Chionotrypa, în Muntele Falakro), ca urmare a ploilor abundente din vara anului 2019. Observaţii ulterioare în peşteri din România, Croaţia şi Slovenia au pus în evidenţă o topire similară a gheţarilor subterani, topire care a fost observată de cercetătorii de la Universitatea de Vest din Timişoara şi în cazul gheţarilor de suprafaţă din Munţii Pirin, Bulgaria. Aici, gheţarii au pierdut aproape o cincime din suprafaţa lor într‑un singur an, mai mult decât topirea însumată din deceniul precedent. În peşterile cercetate, topirea a distrus gheaţa acumulată timp de mai multe decenii – la Scărişoara topirea ducând la pierderea a peste 1000 de metri cubi de gheaţă. Cauzele acestei topiri bruşte au fost identificate în colaborare cu Alfred Wegener Institute din Germania, cercetătorii de la acest institut observând că lunile de primăvară şi vară ale anului 2019 au fost printre cele mai ploioase înregistrate în ultimii 50 de ani, cantităţile de precipitaţii depăşind media pe termen lung (1970‑2000) cu peste 150%. Cauzele acestor depăşiri record au fost furtunile puternice care au afectat întreaga regiune, începând din Ucraina, în nord, şi până în Grecia, în sud. Ploile abundente au dus la „inundarea” peşterilor cu apă, căldura acesteia determinând topirea rapidă a gheţii.

Grupul de cercetători implicaţi în proiect avertizează că, deşi unic în ultima jumătate de secol, acest fenomen va deveni mai frecvent în viitor, deoarece modelele climatice sugerează o creştere a frecvenţei şi intensităţii furtunilor de vară. Topirea accelerată a gheţii din peşteri, sub influenţa constantă a temperaturilor în continuă creştere şi a evenimentelor extreme, va duce probabil la pierderea completă a gheţarilor de suprafaţă şi de peşteră din sud‑estul Europei în următoarele decenii, mai repede decât s‑a prevăzut până acum.

Peşterile cu gheaţă sunt relativ frecvente în peisajul carstic din SE Europei – în România, Grecia, Croaţia, Slovenia – dar sunt prezente şi în alte ţări montane (Italia, Austria, Spania). Prezenţa gheţii în aceste peşteri se datorează unui climat specific, cu temperaturi negative pe parcursul întregului an, astfel încât zăpada şi gheaţa acumulate în timpul iernii se păstrează şi pe parcursul verii, topirea fiind extrem de redusă. Rezultatul acestui proces continuu de acumulare este formarea de gheţari de peşteră, cel mai cunoscut din România fiind Gheţarul de la Scărişoara. Acest gheţar a început să se formeze acum mai bine de 10000 de ani, fiind în prezent cel mai vechi şi cel mai voluminos gheţar subteran din lume.

Studiile de la Scărişoara au fost iniţiate în 1923 de Emil Racoviţă, fondatorul Institutului de Speologie, şi continuate fără întrerupere timp de aproape 80 de ani de cercetătorii Institutului. Carotele de gheaţă recuperate din peşterile de gheaţă din România au oferit informaţii unice asupra istoriei climatice şi a mediului din ultimele câteva milenii, precum şi asupra diversităţii microbiene şi fungice găzduite de acestea. Microorganisme vii şi ciuperci microscopice (fungi) au fost recuperate din depozitele de gheaţă din peşteri şi unele dintre acestea au demonstrat o rezistenţă antimicrobiană remarcabilă, inclusiv la bacterii care au fost îngropate în gheaţă timp de milenii.

Studiul peşterilor cu gheaţă din Europa este continuat şi în prezent de Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca în cadrul mai multor proiecte finanţate de Ministerul Cercetării din România şi de Uniunea Internaţională de Speologie.

Articolul original este disponibil în regim gratuit Record summer rains in 2019 led to massive loss of surface and cave ice in SE Europe. Toate informaţiile ne‑au fost oferite de cercetătorul Aurel Perşoiu, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca, căruia îi adresăm mulţumiri. Cu acest prilej anunţăm că dl Aurel Perşoiu va susţine curând două conferinţe înregistrate în cadrul seriei „Conexiuni”, în care va vorbi despre rezultatelor cercetărilor privind climatul din ultimii aproximativ 10.000 de ani (epocile neoliticului şi bronzului) şi respectiv 2.000 de ani (perioada daco‑romană, Evul Mediu şi perioada de până la ~1850) şi rolul acestuia în dinamica societăţilor umane din spaţiul românesc.

Biroul de comunicare al Academiei Române

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest