Revista Contemporanul nr. 08 August 2020 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban ● Sensul uimirii / 3 Unii amabili comentatori ai volumelor mele de memorii cred că descifrează prin moartea subită, brutală a tatălui meu, în toamna lui 1962, această… erupţie, acest salt, reală ruptură în zona aceea încă tulbure a reflexelor profunde, zise abisale. Profil ...
citește »Articole din Nr. 08 / August 2020
Sensul uimirii
Unii amabili comentatori ai volumelor mele de memorii cred că descifrează prin moartea subită, brutală a tatălui meu, în toamna lui 1962, această… erupţie, acest salt, reală ruptură în zona aceea încă tulbure a reflexelor profunde, zise abisale… Am fost, cu siguranţă, atras, ca mulţi, ca o cohortă de adolescenţi şi post‑adolescenţi, iar apoi, adânc, în pustia şi rotitoarea maturitate, ...
citește »Totalitatea universului romanesc
Religiozitatea ar fi noutatea interpretării în acest volum. Biblia, a mărturisit, ca atâţia alţii, Buzura, rămâne lectura sa fundamentală. Modelul de credinţă există în dăinuirea sufletului desprins de slăbiciunea trupului… Totalitatea universului romanesc e o dată însumare, în sens larg (etic, religios, politic, psihologic, psihanalitic, chiar psihiatric şi, bineînţeles, filosofic), iar altă dată o reducţie fundamentală şi oarecum ierarhizată a ...
citește »În filigran
Scenariul de ansamblu valorifică stereotipia de compoziţie, foarte frecventă în literatura universală, a protagoniştilor adunaţi în mod aparent arbitrar într‑un loc excentric, aflat „la margine de lume”… În vacarmul de romane exaltate, contorsionate, transpirate şi suprasexualizate din ziua de azi, e o eliberare să constaţi că mai există maeştri ai genului care lucrează în filigran, în regim de mare stil ...
citește »La mormântul poetului
Nu este de mirare că Noica, filosoful, pentru a‑şi selecta interlocutorii, le aplica „testul Eminescu”. Adică aducea vorba despre Poetul Naţional sau despre opera Acestuia… S‑au dus 170 de ani de la‑nălţarea Stelei noastre călăuzitoare şi 131 de la lăsarea ei către Apus, dar pe Cerul Sufletului Românesc ea tot răsare şi străluce la ceas de taină şi de „sară” ...
citește »Căile divergente ale primei modernităţi românești (secolele XVII‑XVIII)
Tradiţionalism valah şi inovaţie moldavă O altă faţetă, aceea transalpină a Transilvaniei şi a Banatului, nu este, în această istorie a civilizaţiei premoderne a românilor – cei mai numeroşi acolo, dar copleşiţi de alte „nationes” – un punct permanent de referinţă… Această linie a tradiţiei a evoluat în principatul românesc unde domnia lui Matei Basarab – întru totul contrară ...
citește »Obsesia colecționarului
Junimiştilor le revine, cum e şi firesc, primul act al acestei iniţiate incursiuni în Ideea de biografie în critica românească, rafinată arheologie a începuturilor criticii literare ca disciplină umanistă, consacrată selecţiei valorilor şi educării gustului public… Rareori se întâmplă ca sistemicitatea şi erudiţia academică să transleze impecabil în scriitura unei fragmentarităţi participative, generate de dinamica oscilantă a perimetrului universitar actual ...
citește »Forţa poeziei. Un mecanism abisal
Poezia e fasta consecinţă a întâlnirii cu tine însuţi, mai exact cu partea sacră din subterana fiinţei, la care ajungi purtat de o mână străină şi apropiată, în egală măsură, în momentele de vârf ale intensităţii lăuntrice, când te înalţi în spirit şi redevii tu însuţi, sufletul devenind o magică curea de transmisie… De fiecare dată se întâmplă la fel, ...
citește »Tudor Vianu – un luminos exemplu de cărturar
În perioada de doctorat a purtat o corespondenţă susţinută, punctată de întâlniri amicale, cu prietenul său din liceu, poetul Ion Barbu, care studia matematica la Göttingen… Tudor Vianu s‑a născut la 27 decembrie 1897/8 ianuarie 1898, la Giurgiu, pe atunci Judeţul Vlaşca, şi a murit la 21 mai 1964. Fiind convertit, a fost înmormântat la Cinitirul Bellu. Părinţii – dr. ...
citește »Scrisoare către un prieten
Dragul meu prieten, Am fost învinuit de aiurea, de unii care‑şi spun singuri „maestru”, că am publicat carte românească în China, prin presiuni. Tu ştii că fabulistul Marcel Breslaşu scria că acest cuvânt, „maestre”, „este ca gâdilarea porcului pe burtă”. Dar ei, aceşti „maeştri”, ştiu măcar să citească? Îţi dai seama ce crimă am putut să comit! În loc ...
citește »