Articole din

Contemporanul nr. 06 Iunie 2022

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2022 În loc de editorial Nicolae Breban • Un mare clasic: Thomas Hardy  / 3 Cititorule, o să te miri că pădurea se poartă aşa de blând şi de protector cu această criminală, cu această femeie care şi‑a omorât bărbatul. În roman se topesc atâtea genuri: eseu, publicistică, poezie… Mai ales publicistică, jurnalistică, chiar teatru! ...

citește »

Întâlniri vieneze

Pe când eram la catedra lectoratului de limbă şi literatură română din cadrul Institutului de Romanistică al Universităţii din Viena am avut, desigur, ocazia să întâlnesc mulţi poeţi, scriitori şi oameni de cultură din ţară. Astfel, şi doamna Ana Blandiana a fost oaspete la una din orele mele de română; cu doamna Zoe Dumitrescu‑Buşulenga, împreună cu soţul d‑sale, şi Liviu ...

citește »

Românii de pretutindeni?

Ubi Patria, ibi bene!   În urmă cu câţiva ani, afirmam că elaborarea unei strategii de apărare a ţării nu este suficientă, ci că ea trebuie întregită cu o strategie de apărare a identităţii noastre naţionale, atrăgând atenţia că, înainte de a ne apăra cât mai bine ţara, trebuie să avem pe cine apăra, adică pe români. Aceştia sunt purtătorii ...

citește »

„Chipul slavei Tale” – icoane de patrimoniu la Arhiepiscopia Râmnicului

Cu prilejul praznicului Aducerii în Oltenia a moaştelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, ocrotitorul Arhiepiscopiei Râmnicului, de pe 8 mai 2022, Arhiepiscopia Râmnicului a organizat, printre alte evenimente culturale, şi o expoziţie cu icoane de patrimoniu, brâncoveneşti şi postbrâncoveneşt, în Foaierul Centrului Social „Sfântul Antim Ivireanul”. Expoziţia poartă titlul „Chipul slavei Tale”, iar icoanele provin de la cele mai ...

citește »

Un regal într‑o fostă capitală imperială

O sală de teatru umbroasă şi îmbietoare, dar mai ales însufleţită, taman în Josefstadt, cartierul general predilect al inovaţiei artistice din Viena tuturor experimentelor modernităţii europene, de creaţia şi prezenţa dramaturgului român Radu F. Alexandru. Piesa sa într‑un act, la teatrul Pygmalion, în regia animatorului originar din Brăila, Ţino Geirun, vienez de patru decenii, cu Philipp Kaplan în rolul unicului ...

citește »

Artă şi spiritualitate est‑europeană, de la iconoclastie la Kandinsky

Conferinţa acad. Răzvan Theodorescu propune o descriere succintă a caracteristicilor culturale ce au definit evoluţia spirituală a părţii orientale din Imperiul Roman, de la declinul acestuia din secolul al IV‑lea şi până la începutul veacului XX. Arhitectura şi pictura acestui spaţiu european au reflectat trei elemente esenţiale din gândirea teologică: doctrina iconoclastă a creştinismului timpuriu, momentul isihast şi redescoperirea Evului ...

citește »

O apariţie spectaculoasă

La începutul anului 2021 microelectronica nu era menţionată explicit ca domeniu distinct în documentele strategice al României. În luna martie 2021, sub egida Comisiei de Ştiinţa şi Tehnologia Microsistemelor (STMS) a Academiei Române, a luat fiinţă Grupul de Lucru pentru Microelectronică (GLME), pentru a sprijini participarea României la revigorarea microelectronicii în Europa. O primă mare realizare a Grupului de Lucru, ...

citește »

Filme peste filme, realitatea peste ficțiune

La ora când termenul predării articolului nu mă lasă să dorm liniştită, fac eforturi destul de mari să urmăresc filme propuse de numeroasele festivaluri bucureştene care încep să se suprapună constant. Chiar dacă nu pentru toată perioada, dar cel puţin pentru câteva zile, programele evenimentelor care au readus publicul în săli (şi fără mască obligatorie) îl obligă pe cinefil să ...

citește »

Paradisul azi

Ceva mai demult, Paradisul era fie o nostalgie a unui trecut pierdut, fie o promisiune a viitorului de dincolo de viaţă, dar în ultima sută de ani el apare a fi din ce în ce mai aproape de noi. Iar asta nu fiindcă vreo divinitate antică ar fi decis să schimbe firea lucrurilor, să intervină ca un deux ex machina ...

citește »

Mostre de afirmare a identităţii

Equus   În contextul dramaturgiei „tinerilor furioşi”, John Osborne, Arnold Wesker, piesele lui Peter Shaffer (Amadeus, În căutarea soarelui, Equus etc.) antrenează personajele într‑un raport polemic trecut‑viitor, speranţă‑zădărnicie, tandreţe‑ranchiună, credinţă‑agnosticism, în confruntări care amendează conformismul social, sterilitatea tuturor formelor de îngrădire a vieţii, de sufocare a ei cu convenienţe. Criza, conflictul permanent cu propriul eu, dar şi cu ceilalţi, generează ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest