Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2022 În loc de editorial Nicolae Breban • Un mare clasic: Thomas Hardy  / 3 Cititorule, o să te miri că pădurea se poartă aşa de blând şi de protector cu această criminală, cu această femeie care şi‑a omorât bărbatul. În roman se topesc atâtea genuri: eseu, publicistică, poezie… Mai ales publicistică, jurnalistică, chiar teatru! ...

Declaraţi într‑un interviu că prin Dostoievski aţi descoperit marile calităţi ale romanului. Ceea ce numeaţi într‑un loc tema, ritmul, dialogul, personajele… Trebuie mereu să ne întrebăm ce e cu romanul… Cultura are nevoie totdeauna de un gen dominant, de un spirit care să susţină întregul eşafod cultural. Au fost dramele elisabethane şi cele clasice franceze, în secolele XVI‑XVII, a fost ...

Dacă ar trebui să ne imaginăm unul, care ar fi Graalul antropologilor? Citind pe ultimul Sorin Stoica, tânărul antropolog şi prozator plecat prea curând dintre noi, cred că pot răspunde aproximativ: a reprezenta raţiunea unei lumi, dar visând în secret la realizarea idealului prin suceala ei. Din textele cuprinse în cel din urmă volum, din agende şi inedite, reţinem că ...

(Continuare din numărul trecut) Încheiam secţiunea precedentă a cronicii mele dedicată seriei de patru volume a Scriitorilor români de azi, de Eugen Simion, prin relevarea unor constante atitudinale, trei la număr, pe care criticul le urmăreşte consecvent în actul său de valorizare comprehensivă. Două sunt prejudiciante în raport cu opera unui scriitor – subiectivitatea exacerbată, echivalentă cu un cult necontrolat al ...

Conservatorismul, ca atitudine politică, presupune apărarea unei stări de fapt legitimate istoric. Prin urmare, nu poţi fi conservator dacă nu ai capacitatea de a constata o stare de fapt. Prin urmare, conservatorul nu apără idealuri şi principii scoase din pix, ci constată modul în care s‑a organizat, istoric, evolutiv, acreţionar, viaţa socială. Conservatorul nu e un om cu papion. Sau ...

Ştefan Hell, membru de onoare al Academiei Române şi laureat al Premiului Nobel, a conferenţiat recent în format on line la Academia Română în calitate de invitat special al simpozionului internaţional „Biodinamica – o abordare transdisciplinară”. Conferinţa având tema „MINFLUX and MINSTED provide molecule‑scale resolution in fluorescence microscopy” a fost susţinută în Aula Academiei Române şi a deschis prima zi a ...

Există în istoriografia tradiţională a veacurilor medievale ale Ţării Româneşti o lectură a evenimentelor politice prin prisma rivalităţii celor două ramuri ale dinastiei domnitoare a Basarabilor – ştiute şi dincolo de hotarele muntene şi oltene, comparabile cu branşe suverane contemporane de pe alte meleaguri –, cea a Drăculeşilor şi cea a Dăneştilor. Voi adăuga de îndată că fiecare ramură şi‑a construit propria ...

În prezentarea impresionantului său exerciţiu de arheologie culturală consacrat mărcilor identitare ale „omului medioeuropean”, apărut în 2021 la Editura Polirom din Iaşi sub titlul Românii şi Europa mediană. Contribuţii la tipologia culturală a Europei, Ovidiu Pecican scrie: „Acum, când mi se pare că am dus la bun sfârşit această întreprindere intelectuală, mă gândesc dacă nu cumva ceea ce am izbutit ...

În circumstanţe la limită, un om puternic îşi face autoscopii ca la carte şi caută unde a greşit; el, în primul rând, găseşte eroarea şi apoi îşi asumă vina, cerându‑şi iertare şi având grijă să nu fie înhăţat de îndată de spiriduşul mândriei, căci ceea ce tocmai a făcut – adică a găsit unde a greşit şi a asumat eroarea – intră ...

Comprehensiunea, nex al lecturii, operează şi‑n viaţă. În romanul lui Bogdan Creţu, Cornul inorogului (Polirom, 2020), între fiu şi tată stă, activă, neînţelegerea. Dinu „căpătase un fel de înţelegere insuportabilă”. De la Iza Weingold preia sugestia izbăvitoare „să nu ai reflexul de a crede în necesitatea înţelegerii”. Dianei, care înţelege prin poveste, îi cere: „Nu mai căuta să înţelegi”. Înţelegerea ...