Din ultimul număr:

Articole din

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban ● Magnifica singurătate /  3 Erau epuizaţi, poate, de absurditatea şi de rezistenţa sistemului politic barbar, sau, mai ştii, de secarea acelei candori esenţiale care face din noi, uneori, dacă nu poeţi, oricum, cu siguranţă, fiinţe vii. Marile spirite, cele cu adevărat înnoitoare şi ...

citește »

Magnifica singurătate

Erau epuizaţi, poate, de absurditatea şi de rezistenţa sistemului politic barbar, sau, mai ştii, de secarea acelei candori esenţiale care face din noi, uneori, dacă nu poeţi, oricum, cu siguranţă, fiinţe vii… Nietzsche nu l‑a atacat pe Goethe, l‑a şi apărat cu armele sale specifice şi extrem derutante: afirmând că spiritul lui Goethe s‑a deschis invadatorului, fenomenului Napoleon, dar a ...

citește »

Referențialitatea poeticii lui Leonid Dimov

Doza de referenţialitate şi autoreferenţialitate rămâne de stabilit privitor la textele poetice ale lui Leonid Dimov (11 noiembrie 1926 – 5 decembrie 1987). Comentatorii l‑au proiectat şi executat în estetica autoreferenţială, anti‑ sau non‑mimetică. Termenul incriminator, neestetic, ideologic, era „evazionism”, aplicat tuturor „oniricilor”. Care fugeau doar de „realitatea” de propagandă, nu şi de realitatea curentă, evident mai cu seamă personală. ...

citește »

Pe propria răspundere…

Vieţuim într‑un sistem socio‑politic şi disciplinar reglat, la palierul său superior, de impenetrabile încrengături oculte, fiecare membru al societăţii trăind doar atât şi atâta timp cât i se îngăduie. Şi fiindcă toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s‑au dat două: postceauşism şi democraţie originală… Arestaţi la domiciliu din cauza epidemiei de COVID‑19 şi a isteriei declanşate de autorităţile ...

citește »

Eminescu – un filosof mărturisitor

„Lecturile kantiene”, cum le‑a denumit pentru tipar Alexandru Surdu, ca întâlnire, încă de la o vârstă sub douăzeci de ani, au însemnat, în evaluarea lui Noica, „marea întâmplare a culturii româneşti”[1]. Şi: „Ne‑am deprins prea mult a vedea în el poetul, fără omul de cultură din el, sau alteori omul de cultură liberă, aproape improvizată, fără dăruirea către cultura organizată”. ...

citește »

Destinul est‑european al Veneţiei. Cazul românesc (secolele XVI‑XVIII)

Dacă este adevărat că Italia a pregătit dintotdeauna contactele Occidentului european cu Orientul continentului, Veneţia a păstrat mult timp fotoliul de orchestră italian pentru legăturile cu moştenirea bizantină şi lumea otomană, cu Balcanii grecilor şi slavilor, mai ales între 1500 şi 1800, cele trei secole ce au marcat zenitul şi decadenţa Serenissimei. Exemplar îmi pare faptul că istoricii şi geografii ...

citește »

Lecturi canadiene

În Introducerea la volumul ei Alte lecturi canadiene/Other Canadian Readings, recent apărut la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj‑Napoca (2020), Mihaela Mudure scrie cu zâmbetul pe buze: „Personal, sunt de opinia lui William Congreve, care observa cu atâta agerime încă din secolul al XVII‑lea în «Prefaţa» la Incognita: «Some Authors are so fond of a Preface, that they will ...

citește »

O monografie‑monument al prieteniei

„Vai, câte minuni, câte chinezării mi‑au scăpat De‑a lungul timpului, Prea chircit în inima Europei, Lipit de raţiunea grecească, Dedulcit la silogism Şi născut prea târziu pentru extremul orient!   Marin Sorescu, Conversaţie pură c‑o literă chinezească   Istoricul chinez Sima Qian (145‑86 î.Hr.), prin intermediul operei Însemnări istorice lasă urmaşilor, pe lângă necesitatea consemnării tuturor faptelor, întâmplărilor, evenimentelor şi ...

citește »

Lista lui Teşu

O descoperire istorică impresionantă: jertfa evreiască în edificarea Marii Uniri româneşti din 1918 e mult mai mare decât cea cunoscută până acum. Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri româneşti din 1918 a cuprins solemnităţi statale, simpozioane naţionale şi internaţionale, au apărut zeci de lucrări de istorie, literatură şi memorialistică, albume cu fotografii. Au fost elogiaţi martirii căzuţi pe fronturile de luptă din ...

citește »

Românii şi eficienţa economică

Economia noastră lucrativă – adică aducătoare de profit, măcar de oarecare profit – s‑a construit târziu în raport cu Europa Occidentală, unde spiritul capitalismului, în relaţie directă sau nu cu „etica protestantă”, a înflorit de secole bune, dacă nu chiar de jumătate de mileniu. Noi abia am împlinit un secol de la unificarea monetară de după Marea Unire şi, dacă ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest