Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute

Editorial
Nicolae Breban ● Magnifica singurătate /  3
Erau epuizaţi, poate, de absurditatea şi de rezistenţa sistemului politic barbar, sau, mai ştii, de secarea acelei candori esenţiale care face din noi, uneori, dacă nu poeţi, oricum, cu siguranţă, fiinţe vii.
Marile spirite, cele cu adevărat înnoitoare şi profund necesare, sunt înzestrate nu numai cu „focul adevărului”, ci şi cu forţa de a plăti pentru curajul lor realmente suprauman.

Portrete în relief
Marian Victor Buciu ● Referenţialitatea poeticii  lui Leonid Dimov /  4
Dintre critici, Eugen Simion prinde aspectul acesta capital: „Toate elementele sunt reale, numai relaţia dintre ele este insolită”.
Termenul incriminator, neestetic, ideologic, era „evazionism”, aplicat tuturor „oniricilor”.

Cronica literară
Ştefan Borbély ● Pe propria răspundere… /  5
Vieţuim într‑un sistem socio‑politic şi disciplinar reglat, la palierul său superior, de impenetrabile încrengături oculte, fiecare membru al societăţii trăind doar atât şi atâta timp cât i se îngăduie. Şi fiindcă toate acestea trebuiau să poarte un nume, li s‑au dat două: postceauşism şi democraţie originală.
Exegeza occidentală a covidomaniei, destul de vastă deja, în ciuda timpului scurt care a trecut de la declararea pandemiei, a produs câteva analize de ordin sociologic şi psihopatologic absolut remarcabile.

O carte-eveniment
Theodor Codreanu ● Eminescu – un filosof mărturisitor /  6
Premisa de la care pleacă acad.
Al. Surdu este aceea a întoarcerii la evidenţe, ocultate, în mod paradoxal, de istoria şi critica literară.
Eminescu face eforturi uriaşe de a surprinde gândul kantian atunci când îl traduce, recurgând la variante contextuale.

Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu ● Destinul est‑european al Veneţiei. Cazul românesc (secolele XVI‑XVIII) /  7
Veneţia a păstrat mult timp fotoliul de orchestră italian pentru legăturile cu moştenirea bizantină şi lumea otomană, cu Balcanii grecilor şi slavilor.
Într‑o epocă a manierismului amator de genealogii, unde imaginile strămoşilor erau mult preţuite, la Veneţia şi aiurea neamul Mihneştilor poseda portretul lui Vlad Ţepeş.

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu ● Lecturi canadiene /  8
Suita de voci feminine din volum se expandează, elevat şi imperios, graţie unor excelente comentarii generate de romane de inspiraţie istorică.
Aceeaşi capacitate analitică orientată înspre profunzime domină fiecare explorare a creaţiilor romaneşti.

O carte‑eveniment
Dana Oprica ● O monografie‑monument al prieteniei /  9
Nouă ani de muncă asiduă, individuală şi de echipă, nouă ani care ascund ei înşişi o istorie a colectivului, cu plecări naturale şi noi recrutări, care scot la lumină şaptesprezece volume intitulate China şi lumea.
Autorii volumului sunt prietenii fideli ai României: Ding Chao, erudit, românolog şi traducător, profesor universitar dr. la Universitatea de Studii Străine din Beijing, şi Song Binghui, profesor universitar dr. la Universitatea de Studii Internaţionale din Shanghai.

Din arhivele demnităţii
Teşu Solomovici ● Lista lui Teşu /  10
Jertfa evreiască în edificarea Marii Uniri româneşti din 1918 e mult mai mare decât cea cunoscută până acum.
În acel sublim moment de istorie, care a fost Războiul pentru Întregire a României, evreimea română a fost alături de majoritatea românească în realizarea unui ideal sfânt românesc.

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop ● Românii şi eficienţa economică /  11
Istorici, istorici ai economiei, gânditori s‑au întrebat de ce, cu o ţară aşa de generoasă în produse ale solului şi subsolului, nu au ajuns românii să fie mari producători, negustori, bancheri şi i‑au lăsat pe alţii să le valorifice resursele şi mărfurile.
Încă de‑acum două milenii, romanii ştiau că „munca stăruitoare învinge orice” (Labor omnia vincit improbus).
Noi nu am avut cum şi de unde să acumulăm un asemenea „cheag”, mai întâi din pricina geografiei. Dacă istoria o fac oamenii, aşezarea geografică ţi‑o dă Dumnezeu.

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ ● Barbaria noastră cea de toate zilele /  12
Până în 1949, când apare Ora 25, nu mai era un secret pentru nimeni că secolul războaielor mari însemna, înainte de orice, despărţire.

Portrete în relief
Mircea Platon ● Paul Gore /  13

Marginalii
Adrian Majuru ● Copilăria ca maturitate nedecriptată /  14
Iniţierea va ţine de curaj, nebunie, perseverenţă, spiritualitate, permanentă confruntare cu sine şi cu ceilalţi, cunoaşterea de sine şi a celuilalt.
Miturile erotismului feminin, care nu sunt altceva decât iniţieri în marea taină a dialogului dintre Iehova şi Adam, sunt abordate într‑o aparentă literatură beletristică.

Clubul Ideea europeană
Dan Dungaciu ● Ion I. C. Brătianu şi mântuirea prin acţiune /  15
Este cartea‑manual a ceea ce e de făcut cu o ţară care a trecut printr‑un război devastator, a plătit enorm în urma lui, în oameni şi bani, şi‑a extins teritoriul, a inclus spaţii culturale noi, dar şi minorităţi pe măsură, a plătit teribile despăgubiri, a consumat resurse inimaginabile, dar, până la urmă, a reuşit să se echilibreze.
Începând de la 1848, generaţiile politice care s‑au succedat au avut ca proiect principal proiectul naţional, de constituire a statului (state building) şi implicare politică a naţiunii (nation building).
Ceea ce a început în secolul al XIX‑lea, avea să se împlinească, precum în cazul românilor, în următorul.

Polemice
Constantin Toader ● Declinul şcolii româneşti /  17
Proiectarea planurilor-cadru pentru învăţământul românesc reprezintă o activitate strategică, interesând întreaga societate, nu doar un grup de experţi, pentru că de ea depinde cum va fi construit sau deconstruit viitorul naţiunii noastre.
După atâtea reforme şi cheltuirea a miliarde de dolari şi euro, cel mai evident rezultat îl reprezintă analfabetismul funcţional.
De modul în care va fi realizată acum educaţia noilor generaţii va depinde modul în care vor arăta democraţia şi forţa de muncă în viitor, pentru că gradul de educaţie influenţează decisiv şi democraţia, şi creşterea economică.
Se constată marginalizarea în continuare a disciplinelor identitare, Limba şi literatura română, Istoria României, Geografia României şi Limba latină, ajungându‑se în unele variante de planuri-cadru la diminuarea timpului de studiu la doar o jumătate de oră pe săptămână (sau a unei singure ore pe săptămână timp de un semestru pe an)!!! O astfel de „filosofie” va avea consecinţe dezastruoase.
Reformele operate în ultimele decenii au dus la mancurtizarea, deculturalizarea şi deşcolarizarea noilor generaţii, un prim bilanţ al acestor reforme fiind realizat în excepţionala lucrare a universitarului ieşean Mircea Platon, Deşcolarizarea României.

Polemice
Cristian Măgură ● Marea minciună şi complicaţiile Post‑Brexit /  19
Marea Britanie este prima ţară care a părăsit Uniunea Europeană, un şoc pentru întreaga lume. În 2016 puţini ştiau ce înseamnă acest „divorţ” şi care vor fi consecinţele pe termen lung.
Exporturile britanice către UE au scăzut cu 68% în ianuarie faţă de prima lună din 2020, conform datelor furnizate de Asociaţia de Transport din Regat. În plus, în jur de 65‑75% din vehiculele europene care au intrat în ţară s‑au întors goale.
Profesorul de jurnalism Gareth Harding susţine că încă de la aderarea la UE, în 1973,
Marea Britanie a avut cea mai eurosceptică presă.

Un poem de…
Mihai Eminescu, Lacul
Traducere în limba germană de Hans Dama /  20

Eveniment • Ziua limbii elene
Angela Bratsou ● Limba elenă şi patrimoniul mondial /  21
Limba greacă este vorbită astăzi de aproximativ 13‑14 milioane de oameni, adică de populaţia Greciei, ciprioţii greci, diaspora greacă şi de filoeleni.
Limba elenă este, de fapt, o comoară a patrimoniului cultural imaterial mondial şi nu mai aparţine doar grecilor, ci întregii omeniri.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Nebănuitele daruri /  22
Să alegi aparenţele din înţelepciune. Să laşi timp sufletului să se odihnească după ce a privit în adâncuri.
Acest centru iradiant al culturii universale menţinea o stenică şi salvatoare prudenţă faţă de abisurile umane.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Victoria Israelului este victoria omenirii /  23
Cu peste jumătate din populaţie vaccinată, Israelul ridică toate restricţiile şi porneşte motoarele economiei la turaţie maximă.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Anca Mureşan
Bucurie, deschidere şi lipsă de prejudecăţi” /  24
A fi liber nu înseamnă a fi inconştient şi nu înseamnă absolut tot ce‑ţi trece prin cap, deşi eu sunt foarte interesată de lipsa de cenzură. Pentru că nu ai cum să ajungi la un adevăr dacă el îţi este intermediat.
Anca Mureşan rămâne în zona de pictură. Nu este însă nici decorativ, pentru că reuşeşte să destructureze spaţiul.
În atelier am învăţat să fiu de la egal la egal cu pânza, cu toate culorile; pictura se întâmplă între mine şi tablou. Eu nu sunt aceea care impune lucrării un anumit lucru.

Viaţa muzicală
Sorana Mănăilescu în dialog cu Corina Bura
Vremea în schimbare a muzicii clasice /  26
Europa are misiunea de a‑şi conserva cu orice preţ patrimoniul cultural afectat de două războaie mondiale.
Acestea sunt argumentele care însufleţesc întreaga mişcare artistică la nivel planetar şi, datorită acestui ideal şi unităţi, credem în victorie.

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Spaţiul topologic al istoriei ideilor /  27
Mimesis, care serveşte la Aristotel unei poetici realiste, este polul unei binarităţi, având de cealaltă parte phantasa platoniciană.

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● „Destinul istoric al independenţei” /  28
Reunind studii dense, de percutanţă analitică, cu mărturisit scop instructiv‑educativ, citând – în eseistica de rază culturală – din Vianu, Blaga, Rădulescu‑Motru etc., Galina Martea ne propune un examen onest asupra „filosofiei identităţii moldave”.
Fenomenul miraculos al regenerării românismului în Basarabia, izbucnit pentru a stinge ceea ce Theodor Codreanu numea, îndreptăţit, o „ruptură ontologică”, obligă la un efort integrator.

Polemice
Magda Ursache ● Flora şi fauna criticii de întâmpinare /  29
Mediocrii ajung în top, cei foarte buni sunt nedrept neremarcaţi, în cazul ultimilor funcţionează injusteţea, cu toate regulile ei de necorijat.
Voci sonore nu contenesc să declare, din Estul Vestului, că literatura română e inexistentă. Ca Alina Mungiu, care crede că ştie de ce nu iau românii Premiul Nobel:
„Nu există deloc literatură română de oferit”.

 

Evenimente • ICR
Miruna Olteanu ● Creativitatea românească ne menţine pe harta lumii în orice timpuri /  30


Institutul Cultural Român – calendarul diplomaţiei culturale
ICR Tel Aviv a propus un colaj video dedicat operei şi personalităţii marelui poet român, prezentat pe reţelele de socializare ale ICR Tel Aviv.
40 de iubitori ai culturii române, care locuiesc la Paris, au recitat câte două versuri din poezia Glossă de Mihai Eminescu, plimbându‑se în locuri emblematice ale Oraşului Luminilor.
Cultura sub semnul pandemiei /  31
Miercuri, 17 martie, sunt comemoraţi 80 de ani de la moartea lui Nicolae Titulescu.

Lecturi
Adrian Lesenciuc ● Un manifest artistic /  32
O poezie a asumării de sine până la deplina uitare, până la inserare şi topire în text.
Angela Furtună aduce în prim‑plan în recentul volum de versuri intitulat ultimul mirador un topos hibrid, Bucovina.

Debut
Un poem de… Adriana Alexe /  32

Istoria mentalităţilor
Grina‑Mihaela Rafailă ● Testamentele unor jupânese cantacuzine /  33
Fiul Radu, care şi‑a împrumutat mama cu 400 de taleri pentru a completa suma datorată lui Vodă Ghica, a primit de la aceasta o serie de bijuterii.
La căsătoria fiului cu Maria Buhuş, jupâneasa i‑a dăruit nurorii sale o jumătate de cămaşă cu mărgăritare, primită de la părinţii ei, evaluată la 250 de taleri.

Patrimoniu naţional
Elisabeta Petrescu ● De La Observatorul Astronomic – La Agenţia Spaţială Europeană /  34
Probabil că durează cam patru ore să beneficiezi de tot ce are acum Observatorul de oferit, totuşi, şi înainte de reabilitare, nu puteai pleca neschimbat de aici.
Pentru mine a fost nevoie de o singură vizită, pentru ca acest loc să‑mi trezească o pasiune fără limite pentru astronomie.

Antologiile Contemporanul
Georg Trakl tradus şi comentat de Christian W. Schenk /  35

Din poezia lumii
Marina Ţvetaeva (1892-1941)
Prezentare şi traducere de Leo Butnaru /  35

Film
Dana Duma ● Contraofensiva serialului /  36
După aceste criterii s‑au condus şi cei care au iniţiat serialele româneşti produse mai ales de HBO Europa în ultimul deceniu.
În aceste triste luni pentru cinefili, unii telespectatori români au căutat să compenseze lipsa premierelor unor producţii naţionale cu vizionarea unor seriale care aduc aminte de filmele bune ale noilor cineaşti.

Istorie şi civilizaţie românească
Luiza Barcan ● „Peninsula misterioasă” /  37
Pentru alcătuirea cărţii Peninsula misterioasă – incursiune în istoriile Constanţei, de fapt, un adevărat tom, a fost nevoie de o muncă uriaşă.
Doina Păuleanu, autoarea acestei remarcabile restituiri, îşi leagă pentru totdeauna numele de Constanţa şi devine astfel o parte din istoria ei.

Civilizaţie românească
Elena Olariu ● O donaţie remarcabilă pentru pinacoteca Bucureşti /  38
Pictoriţa se orientează tot mai clar spre mişcările novatoare. În anul 1934, Margareta Sterian continuă seria de participări la expoziţiile grupărilor de avangardă.
Donaţia, în integralitatea ei, urmează să fie expusă în toamnă, la Palatul Suţu, în cele două săli de la etaj dedicate expoziţiilor anuale ale Pinacotecii oraşului Bucureşti.

Teatru
Dana Pocea în dialog cu Ada Lupu Hausvater
În căutarea normalităţii pierdute /  39
Dacă ne referim, însă, la teatrele publice, la companiile independente, la artişti în general, atunci voi răspunde că lucrurile se schimbă radical.

Suplimentul istoric Bucureşti în 5 minute

Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimo­niul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedi­cate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.

Vă dorim lectură plăcută!

 

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest