Comentând scena din Macbeth în care soseşte Macduff, răzbunătorul regelui ucis, romanticul britanic Thomas De Quincey compară bătăile lui în poartă cu reluarea bătăilor unei inimi şi revenirea la viaţă a unei lumi consternate (1823, London Times). Simfonia a IV‑a de Beethoven, interpretată vineri, 5 februarie 2020, la Sala Radio de orchestra dirijată de Cristian Mandeal, ne‑a dat aceeaşi impresie ...
citește »Articole din Nr. 03 / Martie 2021
Spaţiul topologic al istoriei ideilor
Dorin Ştefănescu este unul dintre cei mai cunoscuţi universitari şi filosofi ai culturii, care a publicat peste douăzeci de cărţi în România şi în străinătate (chiar dacă o curioasă prejudecată a criticii româneşti îşi fixează ciclopic ochiul doar pe dimensiunea naţională a unui autor: fie numai scrierile în limba română, fie numai cele apărute în România), primind pentru mai toate ...
citește »„Destinul istoric al independenţei”
Preocupată stăruitor de soarta Republicii Moldova, radiografiind sinuosul ei destin istoric după proclamarea independenţei, Galina Martea, fiica învăţătorului Vladimir Sârbu din Corneşti (j. Ungheni), actualmente stabilită în Olanda, ne‑a dăruit recent un nou volum, cercetând „filosofia identităţii moldave” în anii de independenţă (1991‑2020). Basarabia – destin şi provocare (vol. 2, Editura Tipo Moldova, 2020) promite un posibil serial, adunând articole ...
citește »Flora şi fauna criticii de întâmpinare
Sunt multe de spus despre Era Grafomanilor. Mai ales de Ziua Culturii Naţionale din 15 ianuarie, „acoperire” pentru Mihai Eminescu. Un moment astral al istoriei noastre literare a fost cumva micşorat, s‑a tras o perdea (cortină) culturală peste el. Pe fundalul viziunii negative despre etnie, voci sonore nu contenesc să declare, din Estul Vestului, că literatura română e inexistentă. Ca ...
citește »Creativitatea românească ne menţine pe harta lumii în orice timpuri
Creaţii de excepţie, poveşti extraordinare Peste 20 de proiecte culturale, într‑o singură zi. O zi dedicată creaţiei româneşti, 15 ianuarie, dată la care Institutul Cultural Român, prin reţeaua reprezentanţelor din străinătate, a invitat marele public – fiind vorba, anul acesta, de un program online – să celebreze Ziua Culturii Naţionale. O sărbătoare nu doar a românilor, ci şi a ...
citește »Cultura sub semnul pandemiei
ICR CHIŞINĂU. Evenimentele ICR, prezentate în cadrul emisiunii „Ora de cultură”. Seria de emisiuni „Ora de cultură” dedicată evenimentelor culturale, activităţii ICR şi, în particular, a ICR Chişinău, organizate în colaborare cu Radio Jurnal FM, a început luni, 1 martie. În condiţiile izolării, emisiunile sunt dedicate unor personalităţi din diverse domenii culturale, evenimentelor istorice şi culturale (dicţionar cultural), sunt prezentate ...
citește »Un manifest artistic
Poezia Angelei Furtună continuă să rămână acea formă de manifest artistic pentru umanitate într‑o lume în continuă alunecare, în care este şubrezită, în primul rând, rezistenţa reperelor morale. Pentru a îşi impune vocea, precum Cassandra troiană, Angela Furtună propune un discurs liric de forţă, contondent, un discurs care relevă iminenţa unei pierderi irecuperabile şi, deopotrivă, durerea acestei pierderi. La fel ...
citește »Testamentele unor jupânese cantacuzine
Colecţia de Documente a Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde şi câteva diate (testamente) întocmite de‑a lungul timpului de diverşi reprezentanţi ai familiilor boiereşti. Am ales să prezentăm două testamente întocmite de către două membre ale ilustrei familii Cantacuzino din Ţara Românească, respectiv Doamna Elina, soţia postelnicului Constantin Cantacuzino, şi Ilinca, fiica marelui spătar Mihai Cantacuzino şi nepoata Doamnei Elina. Înainte de ...
citește »De la Observatorul Astronomic – la Agenţia Spaţială Europeană
Acum opt ani, când am descoperit această pasiune, nu credeam că o să spun vreodată că lucrez pentru una dintre cele mai importante agenţii spaţiale. Totul a început cu Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, din componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti, pe când încă eram studentă anul I la Facultatea de Arte Decorative şi Design. Un lucru foarte de apreciat pentru acest ...
citește »Georg Trakl tradus și comentat de Christian W. Schenk
Pruncului Elis Elis, când mierla în pădurea neagră cântă, Acesta ţi‑e sfârşitul. Buzele tale beau albastra răcoare a stâncilor izvor. Lasă, când fruntea‑ţi firav sângerează Străvechi legende Şi‑ale păsărilor întunecate mărturii de zbor. Tu însă mergi în noapte cu paşi moi, Cea‑n care‑atârnă struguri purpurii Şi tu‑n albastru braţele‑ţi întinzi. Un rug aprins răsună, Mondenii ochi unde îţi sunt. ...
citește »