Din ultimul număr:

Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban • Ideile renaşterii şi ale vechilor greci  / 3 O specie literară capabilă să absoarbă, în adâncime, să sprijine şi, cred eu, să continuie să ducă mai departe, în spiritul european, ideile Renaşterii şi ale vechilor Greci! Înainte de a fi îngropat în ceea ...

citește »

Ideile Renaşterii şi ale vechilor greci

Unii amabili comentatori ai volumelor mele de memorii cred că au descifrat prin moartea subită, brutală a tatălui meu, în toamna lui ’62, această… erupţie, acest salt, această reală ruptură în zona aceea încă tulbure a reflexelor profunde, abisale, ale psihicului unui tânăr în formare. Da, încă în formare, o gestaţie însă extrem de prelungită, semănând a ceea ce s‑ar ...

citește »

Ficțiunile gratuității

Despre morală, filosofie şi religie personajul predilect bavardează laborios dincolo de noimă despre „prejudecata prieteniei”, dar fără clipire deopotrivă despre trădarea prieteniei, folosirea sentimentelor şi ideilor fostului prieten, faptul că doar elitele cunosc prietenia, restul doar o simulează; prietenia e ca un templu, iar pe lângă ea istoria e numai o vorbă bună de şters mizerii. Dar nimic nu e ...

citește »

Două cărţi de Rodica Grigore

Una dintre racilele vieţii noastre literare de azi derivă din discrepanţa axiologică arbitrară dintre notorietate şi profesionalism. Pe când cea dintâi se construieşte, cutumiar, prin intermediul unor grupe şi grupuleţe de presiune, profesioniştilor autentici, izolaţi şi singuratici nu le rămâne decât speranţa unor „reconsiderări” viitoare, eventual postume, nici ele garantate până la capăt, fiindcă în mediul intelectual frugal în care ...

citește »

Ioan‑Aurel Pop: „Stăpâna noastră”

Un eveniment editorial de acută actualitate şi trebuinţă culturală este apariţia cărţii preşedintelui Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, Veghea asupra limbii române (Bucureşti – Chişinău, Editura Litera, 2020). Echilibrul interior, venind din adâncurile „cuminţeniei pământului” ardelenesc, dar şi brâncuşiano‑eminescian, răsfrânt în luminoasa lui scriitură, ca şi în dis­cursul public, întotdeauna aşezat, plurireferenţial, şi de aceea incomod pentru extremismul ideologic neomarxist al ...

citește »

Ev Mediu Târziu sau Renaştere?

Reiau aici, cu ajustările cuvenite, un text publicat de mine cu trei decenii în urmă[1] care s‑a dorit a fi un punct de vedere într‑o dezbatere ce s‑ar putea numi chestiunea Renaşterii româneşti. O dezbatere în care s‑au pronunţat istorici şi istorici literari de marcă, de la Petre P. Panaitescu în anii imediat postbelici[2] la Dan Horia Mazilu în anii ...

citește »

Arta academică – pe secvenţe

„Arta academică începe de la vestimentaţie şi se termină cu firescul neutru al gesturilor mărunte. Cu neutralitatea firească a acestor gesturi, şi nu cu repetiţia lor calculată, ipocrită, însuşită acasă, în faţa oglinzii, pentru a fi oferită a doua zi ca spontaneitate. Arta academică e impersonalitate creatoare: ardentă, dar nu pasională, tensionată, dar nu teatrală sau biografică.” Inserată cu eleganţă ...

citește »

Un roman şi principiul unificator al sensului

Dacă pe fundalul celor opt texte din volumul Vinerea albastră al Anei Olos introducem relaţionările stabilite de Paul Ricoeur între istorie, memorie şi uitare, textele respective pot fi privite ca integrate unei „anexe” care, ducându‑ne în actualitate, nu înlătură engramele istoriei consumate. Şi aceasta fiindcă, din întregul pe care îl reprezintă istoria trăită, experienţa se sprijină pe explicaţii, de unde ...

citește »

Reeditarea în Israel a Istoriei Evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga

Înregistrăm o apariţie editorială insolită la Tel Aviv: Istoria Evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga. Insolită din mai multe motive, între care invocarea că lucrarea conţine multe accente antievreieşti, desigur, e de natură să alarmeze. Istoria acestei lucrări e cunoscută. Cu 108 ani în urmă, la 13 septembrie 1913, Nicolae Iorga a susţinut în faţa membrilor Secţiei de Istorie ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest