Contemporanul » pagina 2

Constantin Virgil Gheorghiu şi totalitarismul tehnic. Între ficţiune şi realitate

Mai ţineţi minte Modern Times cu Charlie Chaplin? Filmul din 1936 avea la bază consecinţele Marii Depresii, cu tineri obligaţi să‑şi părăsească satele şi să lucreze în fabrici. Însă revoltele, şomajul, mizeria sau foametea contau doar în primul plan – cel social –, cu evidente mesaje economice. Altceva însă deturna cu adevărat drama protagonistului: în primul rând, faptul că nu ...

citește »

Gânduri despre cum e cu putinţă ceva clasic

Datoria este mai mare decât puterea de care dispui. Datoria este mai mare… Deci, de la ea trebuie să vină şi forţa, pentru că datoria are un câmp gravitaţional al ei. Datoria, nu obiectivul, nu ţinta, nu prada. Nu contează ce vrei, ci doar ce trebuie să faci. Datoria. Ştim cu toţii ce trebuie să facem. Dar ne ascundem după ...

citește »

Februarie, 1876 – Hobiţa

În luna lui făurar, uliţele satului încă mai sunt acoperite de zăpada care scârţâie sub opincile sătenilor care se duc la fântână după apă, la o rudă cu de‑ale gurii sau cu cine ştie ce treabă, că mereu se găseşte câte ceva de reparat, de spus sau de aflat. În ziua aceea de februarie, câteva femei din Hobiţa mergeau în ...

citește »

Ce are de învăţat clasa politică de azi de la elitele care au făcut Unirea

Pe când era prim‑ministru, Iorga l‑ar fi întrebat pe Ion I. C. Brătianu, de la tribuna Parlamentului: „Ce are de învăţat un savant de la un inginer?”. La care Brătianu ar fi răspuns: „Măsura, domnule Iorga, măsura…”. Păstrând proporţiile, întrebarea care se pune la fiecare 1 Decembrie este aceasta: ce are de învăţat clasa politică actuală de la predecesorii ei ...

citește »

Un mitograf al erotismului

Acest veritabil mitograf al erotismului – mytographos erotikus, cum l‑ar fi definit grecii –, care este scriitorul francez Michel Tournier, a basculat în beletristica românească concepte tabu atât prin definire, cât mai ales prin reprezentare literară; e unul dintre puţinele domenii care te pot sprijini în tentativa de iniţiere (indiferent de domeniu). Michel Tournier apare ca un iniţiat în întregul ...

citește »

„Evoluţia automaticii a fost spectaculoasă în ultimii 50 de ani” (II)

„Îmi place să ştiu şi‑mi place să şi fac”   Mihaela Helmis: E momentul, domnule academician, să vă rog să ne dezvăluiţi, dacă există, un secret al felului în care vă ţineţi propriul creier activ, aşa încât la 60 de ani de lucru în acest domeniu să fiţi în pasul următor, deci, să gândiţi în perspectivă şi să aveţi cuprinderea ...

citește »

Menachem M. Falek. Poeme

Născut în anul 1951, în oraşul Bistriţa, România. A emigrat în Israel în anul 1964. Locuieşte în Mevaseret, Ierusalim, căsătorit, tată a doi băieti şi bunic a trei nepoţi. Învătătură academică a literaturii ebraice şi filosofie. A fost adjunctul preşedintelui Asociaţiei Scriitorilor Evrei în Israel,  Preşedinte al sucursalei Jerusalem, a comitetului de scriitori. Poezii, povestiri şi traduceri ale lui Menachem ...

citește »

Un alt joc cu mărgele de sticlă

Simplitatea frazei, tonul indiferent şi golit de afecte contrastând cu gravitatea subiectului sunt primele impresii ale celui care citeşte Omul de sticlă, povestirea care dă titlul recentului volum de proză scurtă publicat de Ioan Suciu la Editura Ideea Europeană. Iniţial se poate crede că este vorba de o naraţiune născută în umbra Străinului lui Camus, iar universul cărţii chiar este ...

citește »

Poeme. Hilda Doolittle

Hilda Doolittle (1886 – 1961), sau „H.D.”, a fost o poetă modernistă şi traducătoare din greaca antică. A experimentat cu diverse genuri literare, dar este cel mai cunoscută pentru participarea sa în mişcarea imagistă, şi mai târziu vorticistă. Ambele curente, preocupate de dinamismul limbajului poetic în cadrul modernismului timpuriu, au fost concepute de Ezra Pound. Cei doi au avut o ...

citește »

O „incontestabilă continuitate”

Relaţia lui Eminescu cu respectiva „foaie” a fost una de „incontestabilă continuitate”, prin care s‑a impus ca mare poet, definind esenţial literatura română… Ion Negoiţescu amintea, în Istoria sa, de „unitatea excepţională a personalităţii”, răsfrântă în orizontul romantismului, încercând a acredita superioritatea postumelor. Lăsată în nedesăvârşire şi „somnolaritate”, dezhumată, poezia plutonică, de mari voluptăţi vizionare, îmbibată de mitos, închipuind o ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest