Contemporanul » pagina 2

Dincolo de realul imediat Preliminariile unui „joc”

Castalia a întrerupt relaţiile cu exterioritatea sau, mai exact, s‑a retras din prezent, din actualitate: loc al cercetării istorice şi al căutării ultimului strat al semnificaţiilor atât ale ştiinţelor umaniste, cât şi ale ştiinţelor naturii… Pentru un comentator al literaturii, în demersul căruia, la sfârşitul lecturii, esenţial rămâne actul plasării textului într‑un fişier delimitativ, romanul lui Hermann Hesse, Jocul cu ...

citește »

Aporiile timpului

* El e nefiind şi nu este fiind * El începe cu începutul şi se termină cu sfârşitul. El e începutul şi sfârşitul, dar nu e nici Alfa, nici Omega. * Stă la dreapta lui Dumnezeu, dar nu ştie nici când începe, nici când se termină totul. * El vine pe lume atunci când începe să moară. De la o ...

citește »

Cultura română – cultură europeană

O dată pe an celebrăm cultura. S‑ar cuveni s‑o facem în fiecare zi. În acest an, de Ziua Culturii Naţionale, se împlinesc 170 de ani de la naşterea Poetului Tutelar, Mihai Eminescu… O dată pe an celebrăm cultura. S‑ar cuveni s‑o facem în fiecare zi. În acest an, de Ziua Culturii Naţionale, se împlinesc 170 de ani de la naşterea ...

citește »

Despre o sincronie europeană a vechii culturi româneşti

O perfectă sincronie europeană – de felul celei postulate de Eugen Lovinescu pentru literatura noastră modernă –, ne întâmpină în spaţiul culturii şi al politicii locale, unde epoca cea nouă poartă germenii primei modernităţi… Izvoare felurite ne lasă să ştim că acum mai bine de patru veacuri în curţile domneşti de la Bucureşti şi Iaşi a doi fraţi din ramura ...

citește »

O istorie a gândirii filosofice eminesciene

Gândirea filosofică a lui Eminescu, începând cu Titu Maiorescu, Dobrogeanu‑Gherea, Al. Grama şi următorii, a fost fie recunoscută, fie negată, în genere, sub semnul comparatismului sursierist… Eminescologia, ca ştiinţă centrală a culturii româneşti moderne, şi‑a descoperit propriii istorici, de la Dimitrie Popovici la Constantin Cubleşan. Între aceştia, filosoful şi universitarul băcăuan Ştefan Munteanu a creat pârtia care încununează cercetarea istoriei ...

citește »

Eminescu, student la Viena

Evoluţia creaţiei lirico‑filosofice a lui Mihai Eminescu este inimaginabilă, chiar inexplicabilă fără perioada studiilor vieneze. Poetul ajunge în septembrie 1869 nu într‑un oraş oarecare. Viena este în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea, pe lângă Paris, cea de‑a doua capitală culturală a Europei. Tânărul Eminescu avea 19 ani. Viena l‑a întâmpinat cu o viaţă colorată şi splendida Ringstrasse în ...

citește »

Afierositul retractil

A şasea explicaţie stă în iniţierea a două proiecte culturale – „Plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruţi” şi „Scriitori încarceraţi sub regimul comunist” – al căror apel la memorie cade ca nuca în perete într‑o epocă în care istoria trebuie rescrisă după calapodul corect politic al plăgii neomarxiste… Dacă aş spune că Ion Lazu are stofă de victimă aş greşi, ...

citește »

Nicolae Manolescu. Al treilea ochi, cel critic

Sanda Cordoş are dreptate când susţine că unele capitole sunt „expediate” (a se înţelege inconsistente), că există erori de informare, verdicte pripite, excluderi nejustificate şi – anticipează – crede că autorul va reveni. La apariţie, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură (Editura Paralela 45, 2008) a fost întâmpinată cu entuziasm, mai întâi, şi cu rezerve, chiar cu ...

citește »

Brâncuşi: „Cocoşul sunt eu!”

Ca o viaţă după viaţă, indicaţia spre Cocoş a lui Brâncuşi devine un indiciu subtil şi, în acelaşi timp, o interfaţă. Întreaga sa creaţie poate fi reinterpretată prin această afirmaţie, fără a‑i schimba sensul. Interesant este că Brâncuşi şi‑a pus multe oglinzi şi interfeţe între public şi creaţia sa…   Marius‑Daniel Stan este doctor în filologie. S‑a născut la Braşov, ...

citește »

Democraţia manualelor, democraţia după manuale

Se vede că, în lipsa unei broşurele de Boia despre Iluminism, autorii manualului nu se pot ridica şi în acest domeniu la rafinamentul epistemologic pe care‑l injectează tratamentului identităţii româneşti… Pe firul unui altminteri frumos curgă­tor interviu‑fluviu despre credinţa sa în faptul că „naţiunea română este aptă de democraţie” (Contemporanul. Ideea Europeană nr. 1/ 2020), Nicolae Breban iscă brusc o ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest