Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 4)

Eseu – Publicistică

Andrei Marga: Consecinţe ale filosofiei lui Popper

O apărare a libertăţilor şi drepturilor care nu examinează evoluţia societăţii şi nu este ea însăşi reflexivă riscă să devină dogmatică şi nu mai serveşte scopul În viaţa publică a unor democraţii s-⁠a instalat o optică ce consideră că rătăcirile totalitare, ce au marcat tragic secolul al XX-⁠lea, au origini în concepţii. Este vorba de acele concepţii care despart discuţia ...

citește »

Constantin Tonu: În mrejele deșertului

Scriitura înaintează cu lentoarea unei caravane prin marea de nisip, iar singurele protuberanţe din această monotonie (moare vreun personaj, se reduce efectivul garnizoanei, se efectuează o expediţie pentru delimitarea graniţei etc.) devin, sub trecerea timpului, la fel de neînsemnate ca şi dunele care se şterg sub bătaia vântului Apărut în 1940, romanul lui Dino Buzzati, Deşertul Tătarilor, prinde siajul marii ...

citește »

Ştefan Borbély: Literatura română ca „world literature” (I)

Mai dificil este cu autorii. Trebuie să recunoaştem deschis că selecţia canonică acreditată de către literatura română nu înseamnă, cu câteva mici excepţii, mai nimic pentru cititorul occidental şi pentru instituţiile sale de acreditare. Şi e vorba de vârfuri Reuniunea exploratorie a frumosului volum colectiv Romanian Literature as World Literature (editori: Mircea Martin, Cristian Moraru, Andrei Terian; Bloomsbury Academic, 2018) ...

citește »

Vasile Muscă: Naşterea filosofiei eline

Prima temă de dispută între mit şi raţiune va constitui chiar obiectul principal al filosofiei presocratice: natura. Dintr-⁠o preocupare a mitului, natura a trezit interesul filosofiei nou născute Să prezentăm mai de aproape câteva dintre ideile lui J.-⁠P. Vernant privind trecerea de la mit la raţiune, care a dus la naşterea filosofiei ca prima şi cea mai înaltă încorporare a ...

citește »

Andrei Marga: Jocurile de vorbire. Habermas şi Wittgenstein

Habermas a reformulat ideea „jocurilor de vorbire” prin permanente delimitări critic-⁠valorificatoare faţă de orientările dominante din filosofia actuală a limbii Cel mai profilat filosof de pe scena de astăzi, Jürgen Habermas, a argumentat teza că o comunicare lipsită de blocaje ancorate în structura comunicării, ca urmare a asimetricei împărţiri a şanselor sociale la exercitarea de roluri în vorbire, permite luarea ...

citește »

Cum iubesc poeţii. Labirintul frumuseţii

Descoperind-⁠⁠o târziu, după câteva întrevederi superficiale, în care discuţiile purtate de cei doi nu depăşesc cadrul obişnuit, specific artiştilor cu vocaţie puternică, Boris e livrat de tot revelaţiei de a fi contemporanul unui mare poet. Mirat de faptul că acest poet e ascuns într-⁠⁠un trup de femeie – „ce uimitor că eşti femeie!” –, nobelistul de mai târziu lunecă într-⁠⁠un ...

citește »

Alexandru Surdu: Maiorescu şi maiorescienii

Titu Maiorescu s-⁠⁠a născut la Craiova în anul 1840, în anul 1850 era elev la Gimnaziul greco-⁠⁠ortodox din Braşov (viitorul Liceu „Andrei Şaguna”, din 1855). Tatăl său hotărăşte să-⁠⁠l înscrie la Academia Theresianum din Viena, pe care o termină ca premiant. În Germania, la Giessen îşi dă doctoratul în filosofie (1860) şi publică o carte, Einiges philosophische in gemeinfastlicher Form. ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Apostazia filosofilor

Berdiaev anunţă chiar o epocă a Sfântului Duh, o epocă în care spiritul va domni, o epocă care urmează firesc epocii Tatălui (Vechiul Testament) şi epocii Fiului (Noul Testament), o epocă în care libertatea şi creaţia se îmbină întru continuarea Creaţiei divine, întru instaurarea celei de-⁠⁠a opta zi a creaţiei şi a fiinţei teandrice O lume fără filosofie va recădea, ...

citește »

Andrei Marga: Identitatea naţională prin prisma modernităţii

Identitatea naţională nu pluteşte undeva deasupra realităţilor date în experienţele noastre ca oameni. Mijlocul cel mai la îndemână pentru a o stabili pe bază factuală rămâne istoria Identităţile intră din nou în discuţie. În cazul oamenilor, problema identităţii se pune începând cu individualii care îşi reproduc viaţa în condiţiile cunoscute. Kierkegaard a formulat argumentul filosofic demn de atenţie după care ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now