Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 3)

Eseu – Publicistică

Mirel Taloș: Europenizarea patriei lui Don Quijote

Spania oferă locul propice pentru o dezvoltare excepţională a noului demers filosofic existenţialist La începutul secolului al XX‑lea, Spania era ultima ţară devotată neoscolasticismului, mort de mult în Europa; ordinele religioase erau încă puternice, iar seminarele teologice erau instituţii extrem de bine plasate în sistemul educaţional. Inchiziţia, abolită de Napoleon în 1808, fusese sub diverse forme restabilită şi abolită oficial ...

citește »

O viaţă postumă intensă

Brandes va fi acela care în 1889 va scoate o carte Friedrich Nietzsche. Studii asupra radicalismului aristocratic, în urma căreia personalitatea şi opera lui Nietzsche capătă cu adevărat nişte dimensiuni europene După unele clasamente şi statistici ale celor mai frecventaţi gânditori din toate timpurile, alături de numele lui Marx şi Freud, Nietzsche ocupă indiscutabil un loc de frunte. Anual se ...

citește »

Vasile Netea – o conştiinţă a epocii sale

Rolul educativ, pedagogic, social şi cultural al acestor cărţi este neîndoielnic, căci „oriunde a ajuns una din aceste cărţi, şi în mâinile oricui ar fi căzut – cărturar de oraş, preot, dascăl sau ţăran – ea a aprins o luminiţă românească, a învăţat şi a cântat româneşte…” Născut în anul 1912, la Deda, decedat la Bucureşti, la 6 martie 1989, ...

citește »

Din nou despre libertate ca raţiune bine folosită

Roland Barthes a vorbit, acum peste cinci decenii, de „moartea autorului”, care ar face ca opera de artă să stea pe propriile picioare, dincoace de persoana creatorului. Julian Baggini aplică distincţia făcută de Wittgenstein între „motive (Gründen)” şi „cauze (Ursachen)” în efortul de depăşire a determinismului neurologic. Observaţia lui este că cercetarea întreprinsă de neuroştiinţe va găsi mereu doar cauze, ...

citește »

Unde ne sunt visătorii?!

Dinspre albia‑i viciată de morbul decadenţei, contemplată şi descrisă în amănunţime, privirea iscoditoare şi avidă de lumină lunecă spre ceea ce gândeau – printre basme, ghicitori, năluci şi vise – înaintaşii noştri: „România ideală”; iluştrii visători ai veacului al XIX‑lea îşi propuneau, aşadar, şi urmau un ideal, cu rădăcinile în credinţă. E floarea aceea rară, despre care vorbea cu o ...

citește »

Metafizica blagiană

Lucian Blaga păşeşte pe scena culturii româneşti în anii imediat de după Primul Război Mondial, datorită dublului său debut literar şi filosofic, din 1919, prin Poemele luminii şi volumul de aforisme Pietre pentru templul meu. Unii au văzut în aceasta contribuţia spirituală a Ardealului pe altarul jertfelor de sânge aduse în vederea înfăptuirii Marii Unităţi naţionale de la 1 decembrie ...

citește »

Filosofie în era digitalizării

Pentru cel care priveşte scena editorială actuală este limpede că abordarea filosofică a ceea ce se trăieşte astăzi a luat avânt în lume. O dovadă o oferă expansiunea cercetărilor consacrate electronicii, digitalizării, în concret Internetului. Schimbările vieţii aduse de acestea se examinează de către tot mai mulţi cu o cultură adusă la zi, care permite nu doar situarea a ceea ...

citește »

Metafizica lui Blaga din perspectiva lui „între” şi „întru”

După ce a demarat ferm pe nişte coordonate bizantino-⁠slave, indeciziile între Orient şi între Occident înregistrate în dezvoltarea culturii româneşti se limpezesc întru câtva în opţiunile întru Occident ale învăţatului principe moldovean, Dimitrie Cantemir Prin voia sorţii s-⁠a nimerit să fim aşezaţi geografic în sud-⁠estul Europei, în acea poartă a furtunilor unde trei imperii, mari şi tari, şi-⁠au făcut istoria ...

citește »

Libertatea ca raţiune bine folosită

Nu există de fapt nici un experiment care să ateste că ideile nu au efecte cauzale în acţiune, iar experimentele care s-⁠au făcut confirmă că ideile, temeiurile, convingerile noastre au de fapt asemenea efecte Despre importanţa raţiunii în viaţa oamenilor s-⁠a discutat îndelung. Mai puţin s-⁠a asumat ceea ce Fichte a putut sesiza şi afirma energic: unde este raţiune este ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească (III)

După 1989, are loc o redescoperire entuziastă a genului: sunt reeditate sau editate pentru prima oară scrierile confesive ale interbelicilor, dar nu numai. Literatura propriu-⁠zisă mai interesează în măsura în care reuşeşte să fie un bun instrument al memoriei, un martor al trecutului traumatizant În timpul comunismului, genul memorialistic intră în recesiune. Având posibilitatea reconstituirii unui trecut într-⁠o formă neconformă ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now