Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 2)

Eseu – Publicistică

Horia Bădescu: Părintele Agârbiceanu

O carte pilduitoare şi necesară această antologie. O oglindă în care să ne privim chipul adevărat şi, se pare, neschimbător, cu bunele şi suferirile sale Cu nu prea multă vreme în urmă scriam despre ultimele două volume din noua ediţie a operelor lui Ion Agârbiceanu, apărută sub îngrijirea profesorului Ilie Rad, în excepţionala Colecţie „Opere Fundamentale” a Fundaţiei Naţionale pentru ...

citește »

Liliana Danciu: Cultura naţională într‑o lume multiculturală

Tot mai obosit, superficial şi enclavizat, omul contemporan „nu mai are timp” şi această criză temporală îl proiectează, inevitabil, într‑un carusel de alte crize înlănţuite în esenţa lor: ontologică, identitară (individuală şi naţională), gnoseologică, valorică Trei etape istorice majore au influenţat negativ evoluţia culturii şi spiritualităţii româneşti: epoca fanariotă, perioada comunistă şi cea contemporană. Specificul naţional a rezistat primelor două ...

citește »

Sub semnul permanenţei

Desprinzând, din miile de pagini istoriografice ale lui Iorga, constante principii şi repere esenţiale, Vasile Netea subliniază ideea permanenţei, dar şi ideea continuităţii sau cea a tradiţiei, afirmate, argumentate şi documentate cu abnegaţie şi har de marele istoric În substanţialul studiu N. Iorga, istoric al unităţii naţionale, Vasile Netea conturează, în mod sintetic, activitatea istoriografică a lui Iorga, din perspectiva ...

citește »

Dincolo de uşă

„Trăieşte frumos, iartă la timp şi iubeşte cu adevărat! Niciodată nu vei mulţumi pe toată lumea. Se vor găsi oameni care mereu vor încerca să‑ţi arate defectele, deşi ştii că ai multe calităţi! Problema e în interiorul lor. Ei se frământă şi nu pot dormi nopţile. Scopul tău e să găseşti pacea ta interioară. Şi astfel Dumnezeu va merge înaintea ...

citește »

Acasă la Don Quijote

În toată lumea nu se găseşte operă literară mai profundă sau o altă carte cu tot atât de mult impact. Până acum, este ultima şi cea mai mare expresie a gândirii umane, ironia cea mai amară ce se poate imagina. Dacă lumea s‑ar sfârşi şi cineva ne‑ar întreba: «Aţi înţeles Dv. viaţa? Şi la ce concluzie aţi ajuns?», i‑am putea ...

citește »

Mirel Taloș: Europenizarea patriei lui Don Quijote

Spania oferă locul propice pentru o dezvoltare excepţională a noului demers filosofic existenţialist La începutul secolului al XX‑lea, Spania era ultima ţară devotată neoscolasticismului, mort de mult în Europa; ordinele religioase erau încă puternice, iar seminarele teologice erau instituţii extrem de bine plasate în sistemul educaţional. Inchiziţia, abolită de Napoleon în 1808, fusese sub diverse forme restabilită şi abolită oficial ...

citește »

O viaţă postumă intensă

Brandes va fi acela care în 1889 va scoate o carte Friedrich Nietzsche. Studii asupra radicalismului aristocratic, în urma căreia personalitatea şi opera lui Nietzsche capătă cu adevărat nişte dimensiuni europene După unele clasamente şi statistici ale celor mai frecventaţi gânditori din toate timpurile, alături de numele lui Marx şi Freud, Nietzsche ocupă indiscutabil un loc de frunte. Anual se ...

citește »

Vasile Netea – o conştiinţă a epocii sale

Rolul educativ, pedagogic, social şi cultural al acestor cărţi este neîndoielnic, căci „oriunde a ajuns una din aceste cărţi, şi în mâinile oricui ar fi căzut – cărturar de oraş, preot, dascăl sau ţăran – ea a aprins o luminiţă românească, a învăţat şi a cântat româneşte…” Născut în anul 1912, la Deda, decedat la Bucureşti, la 6 martie 1989, ...

citește »

Din nou despre libertate ca raţiune bine folosită

Roland Barthes a vorbit, acum peste cinci decenii, de „moartea autorului”, care ar face ca opera de artă să stea pe propriile picioare, dincoace de persoana creatorului. Julian Baggini aplică distincţia făcută de Wittgenstein între „motive (Gründen)” şi „cauze (Ursachen)” în efortul de depăşire a determinismului neurologic. Observaţia lui este că cercetarea întreprinsă de neuroştiinţe va găsi mereu doar cauze, ...

citește »

Unde ne sunt visătorii?!

Dinspre albia‑i viciată de morbul decadenţei, contemplată şi descrisă în amănunţime, privirea iscoditoare şi avidă de lumină lunecă spre ceea ce gândeau – printre basme, ghicitori, năluci şi vise – înaintaşii noştri: „România ideală”; iluştrii visători ai veacului al XIX‑lea îşi propuneau, aşadar, şi urmau un ideal, cu rădăcinile în credinţă. E floarea aceea rară, despre care vorbea cu o ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now