Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 5)

Eseu – Publicistică

Alexandru Surdu: Cei 4 înţelepţi ai traco-⁠geţilor

Orfeu era imaginat ca un cântăreţ neîntrecut la chitară, care, prin muzica şi glasul său, putea să îmblânzească animalele şi să vindece bolile (ceea ce astăzi se numeşte „muzicoterapie”). El putea, prin sugestie verbală şi muzicală, să-⁠i înduplece şi pe zei, şi pe stăpânitorii Infernului, acesta fiind conceput ca un fel de peşteră subterană în care ar fi coborât Orfeu ...

citește »

Vasile Muscă: Naşterea filosofiei greceşti

Cercetarea mai nouă a nuanţat punctele de vedere în disputa privitor la naşterea gândirii greceşti. Victoria Raţiunii asupra Mitului a fost privită, în mod eronat, ca una totală, în urma căreia mitul a fost alungat definitiv din spaţiul vieţii spirituale a omenirii În concepţia mitică atributul existenţei nu este distribuit diferitelor existenţe din cuprinsul realităţii în mod egal: unele existenţe ...

citește »

Marian Victor Buciu: Ion Simuţ şi literatura subversivă

Simuţ admite contextual întâietatea politicului, care s-⁠a menţinut pe toată durata istorică a epocii stângist-⁠totalitare. „Literatura, un câmp estetic prin excelenţă, este transformată de dictatură într-⁠un câmp de bătălie politică.” „Literatura” zisă „paralelă”, subversivă, este identificată mai ales sub dictatura lui N. Ceauşescu. Forma ei, aluzivitatea (parabolicul, alegoricul), s-⁠a numit generic esopism, după numele anticului fabulist. Pe româneşte, scriitorul subversiv ...

citește »

Aura Christi: Cum iubesc poeţii. Nebunia dăruită de zei

Firea unuia îşi găseşte ecoul în firea celuilalt. Pregândul unuia îşi află continuarea şi împlinirea în celălalt. Impulsul unuia continuă în celălalt. E ca şi când sistola şi-⁠ar urma diastola în celălalt „Eu (tu), în orele noastre cele mai bune, suntem aceiaşi.” Marina Ţvetaieva Copii aleşi ai demnităţii Cerului, poeţii – cei aleşi între aleşi – pendulează neostenit între oameni ...

citește »

Andrei Marga: Digitalizare şi democraţie

Explorarea este abia la început, încât trebuie să fim deschişi spre eventuale surprize. Este, însă, de bun simţ observaţia că şansele de informare au sporit nemăsurat, încât deciziile oamenilor au o bază mai largă decât înainte Nu doar munca, interacţiunea şi gândirea fac viaţa omului, ci şi, în mod tot mai perceptibil, mediatizarea din jur. Dacă aruncăm o privire în ...

citește »

Alexandru Surdu: Perioada străveche a gândirii fondatoare a filosofiei româneşti

Teritoriul actual al României, aşa cum este reprezentat pe hărţi datează din anul 1920, România Mare, cu pierderea ulterioară a unor teritorii (Basarabia, Nordul Bucovinei, Sudul Dobrogei). Situarea populaţiei româneşti, numită uneori „latinitatea orientală”, în jurul anului 1920, era cu totul alta, şi chiar fusese altfel programată în convenţiile premergătoare intrării României în Primul Război Mondial. Cert este faptul că, ...

citește »

Vasile Muscă: Titu Maiorescu şi Friedrich Nietzsche

Nietzsche intuieşte cu profunzime în rivalitatea cu politicul şi ambiţiile sale una dintre cele mai mari ameninţări pentru cultură, pentru viaţa spiritului în general. Politica poate confisca o parte însemnată din energiile limitate de care dispune un popor, pentru a le deturna nefolositor în scopuri care nu sunt de primă importanţă pentru existenţa colectivităţii Maiorescu concepe negativitatea raportării critice la ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Ziua lui Iov

Atât omul religios, cât şi omul de ştiinţă cred, în Europa, în Logos şi, deci, în legi. Legi ale lui Dumnezeu sau legi fizice – ambele presupun credinţa în existenţa unei raţiuni în materia şi viaţa ce ne înconjoară. Lumea este făurită după chipul şi asemănarea propriei raţiuni şi, deci, o putem înţelege şi mai ales putem opera, acţiona asupra ...

citește »

Alexandru Surdu: Mărturii istorice despre vechimea traco-⁠geţilor

Herodot confirmă şi constatările arheologice ale faptului că „neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor”, că au numeroase cetăţi şi numeroase nume după regiunile în care trăiesc, dar au obiceiuri asemănătoare Geograful Strabon, referindu-⁠se la o relatare a lui Homer despre misi (moesi) care trăiesc „şi pe un mal şi pe celălalt al Istrului” (Dunărea), ...

citește »

Andrei Marga: Construirea identităţii

Identitatea o purtăm în bună măsură cu noi, dar ea devine completă atunci când este asumată explicit. Colonistul din America a devenit american din momentul în care s-⁠a hotărât să denunţe supunerea faţă de coroana britanică şi să participe la viaţa statului american. Evreul a devenit israelian când s-⁠a decis să se mute în Ţara Sfântă şi să trăiască în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now