Din ultimul număr:
Contemporanul » Eseu – Publicistică (pagina 5)

Eseu – Publicistică

Aura Christi: Diversiunea salvatoare

Probabil că descrierea celor două experienţe au menirea de a mă reapropia din alt unghi de tema acestei cărţi: Legea Iubirii. E o temă imposibilă, îmi spuneam zilele trecute. O, Doamne, în ce istorie am intrat iarăşi! Conştientizarea repetată a acestei realităţi m-⁠a dus într-⁠un blocaj, din care am ieşit, recurgând la o diversiune salvatoare Ori de câte ori sunt ...

citește »

Andrei Marga: Diagnoza societăţii actuale

Numai viziuni cuprinzătoare aduse la zi şi personalităţi clarvăzătoare pot scoate societatea din „marea regresiune” şi o pot pune pe calea unei propăşiri univoce Presimţind o gravă criză, Karl Jaspers a dat o diagnoză epocii sale sub titlul „situaţia spirituală a timpului” (Die geistige Situation der Zeit, 1932). Poate că nu se gândea că genul acesta de filosofare, orientat nu ...

citește »

Ştefan Borbély: Literatura română ca „world literature” (III)

Majoritatea autorilor din volum se folosesc de informaţii legate de literatura română (care nu-⁠i preocupă decât ca indiciu ideologic) doar pentru a le ajusta la exigenţele bibliografiei de referinţă. Bibliografiei obligatorii, pomenite în numerele precedente (Damrosch, Moretti, Pascale Casanova) i se adaugă, la loc de cinste, Wai Chee Dimock, profesoară la Yale, cu un volum intitulat Through Other Continents. American ...

citește »

Aura Christi: Omul care aduce liniştea

Văzând în cultură un soi de „utopie asumată”, cu aceeaşi patimă lucidă, cu acelaşi fanatism temperat, Mircea Braga face incursiuni temeinice în universul lui Caragiale şi în cel al junimiştilor, în cel al lui Noica şi lumile Sibiului, de pildă, referindu-⁠se la Vocaţie – da, aşa, cu majuscule – şi obligaţia morală de a o urma pe măsură ce te ...

citește »

Andrei Marga: Reexaminarea idealismului

Robert B. Brandom dă o carte de cotitură în ceea ce priveşte înţelegerea filosofiei lui Hegel şi readuce viguros această filosofie în actualitate. El mărturiseşte că ţelul său este de „a conferi o nouă viaţă” idealismului început cu Kant şi Hegel şi că are convingerea că de la aceştia se poate învăţa „o lecţie filosofică mai profundă şi mai cuprinzătoare”. ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească

Cu amestecul lor de pledoarie culturală şi anecdotică, memoriile acestea încep să funcţioneze ca instrumente de legitimare a puterii culturale, de legitimare a unei direcţii care oricum fixase pentru ani buni canonul Ca gen de sine stătător, memoriile s-⁠au impus însă în literatra română abia în secolul al XIX-⁠lea, ca urmare a adoptării modelului cultural occidental. Istoria vieţii mele de ...

citește »

Aura Christi: Ancora pentru eternitate

Surâsul prinţului Mîşkin Câteodată, ţi se ia ceva anume – mai exact, tu crezi că ţi se ia! –, ca să descoperi, inclusiv prin darul suferinţei, alte resurse ale forţei de a dărui din trezoreria aşezată în altarul dintre coaste. Locul gol lăsat iniţial de acel ceva ascundea, în realitate, o fântână ameţitor de adâncă Între cele câteva tipuri de ...

citește »

Vasile Muscă: Constantin Noica – şcoala în care nu se învaţă nimic

„Visez la o şcoală în care să nu se predea la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-⁠o margine de cetate, iar oameni tineri, câţiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi dau lecţii.” Consideraţiile pe care le dezvolt în prezentul eseu se referă la una dintre ...

citește »

Andrei Marga: Consecinţe ale filosofiei lui Popper

O apărare a libertăţilor şi drepturilor care nu examinează evoluţia societăţii şi nu este ea însăşi reflexivă riscă să devină dogmatică şi nu mai serveşte scopul În viaţa publică a unor democraţii s-⁠a instalat o optică ce consideră că rătăcirile totalitare, ce au marcat tragic secolul al XX-⁠lea, au origini în concepţii. Este vorba de acele concepţii care despart discuţia ...

citește »

Constantin Tonu: În mrejele deșertului

Scriitura înaintează cu lentoarea unei caravane prin marea de nisip, iar singurele protuberanţe din această monotonie (moare vreun personaj, se reduce efectivul garnizoanei, se efectuează o expediţie pentru delimitarea graniţei etc.) devin, sub trecerea timpului, la fel de neînsemnate ca şi dunele care se şterg sub bătaia vântului Apărut în 1940, romanul lui Dino Buzzati, Deşertul Tătarilor, prinde siajul marii ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now