Contemporanul » Profil (pagina 2)

Profil

Mircea Martin • 80. La mulţi ani, Mircea Martin!

Îmi amintesc cu câtă admiraţie te‑am ascultat odată, la Casa Scînteii, când dictai cronica ta la Animale bolnave de Nicolae Breban unei dactilografe care bătea mecanic la maşină, în timp ce eu, discret, mă lăsam sedus de precizia cuvintelor tale, de perfecţiunea frazei… cum zicea Valéry, făceam experienţa criticii ca „exerciţiu de afecţiune”! Remarcabil critic şi teoretician al literaturii, profesor, ...

citește »

Eugen Simion şi literatura mărturisitoare

Eugen Simion are destule pagini despre condiţia exilului din care se înţelege nu performanţa creatoare, ci suferinţa existenţială. Emigraţia politică românească trebuie tratată ca parte a României… Nemulţumirile românilor de la Paris faţă de intelectualii din România care au continuat, cât şi cum le‑a fost posibil, să rămână în sfera creaţiei – reiau doar cazul lui Arghezi, Vianu, Călinescu –, ...

citește »

Ion Marin Almăjan și Orgoliile orașului regal

Orgoliile oraşului regal, carte distinsă cu Premiul Special Centenar al Institutului Cultural Român şi dedicată Centenarului Marii Uniri, nu este doar o rescriere a Tornadei… În diverse împrejurări, chestionat asupra destinului său literar, Ion Marin Almăjan răspundea, cu ştiuta‑i francheţe, că a visat să ajungă scriitor. Dovedind îndărătnicie, cheltuind energie şi ambiţie, construindu‑se cu tenacitate, cel care, cu ani în ...

citește »

Creangă şi „spiritul coţcăresc”

Prins în cleştele dihotomiilor, ambalat de roiul analiştilor în varii etichete, rulate până la saţietate, Creangă oferă, prin colocvialitate şi singularitate, jucându‑şi umilitatea, un fabulos spectacol lingvistic… Convocând nume prestigioase, începând cu acad. Nicolae Breban, manifestările de la Piatra Neamţ şi Humuleşti (29 februarie – 1 martie a.c.), dedicate lui Ion Creangă, ne prilejuiesc un scurt popas exegetic, cercetând aici ...

citește »

Ileana Mălăncioiu şi cunoaşterea esențială

In memoriam (din volumul Linia vieţii, 1982, ca şi următoarele poezii comentate), cu dedicaţia Lui Marin Preda, este amintirea unui dialog despre trecerea sau nu a hotarului dintre viaţă şi moarte… Locutoarea halucinează, imaginează mereu în poeme. Ea nici nu deschide uşa de frică, e claustrată, în poezia, cu versuri foarte lungi, Steaguri negre (Inima reginei, 1971), în care, condusă ...

citește »

Nicolae Manolescu. Al treilea ochi, cel critic

Sanda Cordoş are dreptate când susţine că unele capitole sunt „expediate” (a se înţelege inconsistente), că există erori de informare, verdicte pripite, excluderi nejustificate şi – anticipează – crede că autorul va reveni. La apariţie, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură (Editura Paralela 45, 2008) a fost întâmpinată cu entuziasm, mai întâi, şi cu rezerve, chiar cu ...

citește »

Matei Călinescu sau conflictul identităţilor

Erudit, cumpănit, cordial, Matei Călinescu refuză o „fericire mincinoasă” (sperând în van în „îmblânzirea” sistemului) şi alege calea traumatică a exilului… Odată cu bursa pariziană (1968), despărţindu‑se – treptat – de „logica de ostatec”, Matei Călinescu intră în anul de cotitură, inclusiv în atitudinea faţă de scris. Atunci estul european era deja o lume cinic stabilizată, ne reamintea memorialistul N. ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Remus Valeriu Giorgioni şi „duhul cărţii”

Cercetându-⁠i palmaresul, vom constata că lugojeanul a publicat mult, atacând cam toate genurile. Debutul său se leagă de revista timişoreană Orizont Punând umărul, în urbea lugojeană, la revigorarea vieţii culturale, Re­mus Valeriu Giorgioni, trăind în „duhul cărţii”, face de toate. Este poet şi prozator febricitant, trudeşte, ca redactor-⁠şef, alături de alţii, la o revistă a „unirii scriitorilor” (Actualitatea literară, desigur), ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Un maratonist bacovian

Trăieşte în posibil (ar fi spus Noica), coboară în trecut, reconstituie migălos atmosfera unui târg de odinioară (Bacăul, evident), suportă provincia ingrată, lacomă de a culege zvonistica, răutăţile Dacă putem vorbi despre „o spectaculoasă reabilitare” a lui Bacovia, devenit un mare reper canonic, cum susţinea Ion Pop (v. Bacovieni, desigur…, în Ateneu, nr. 8/2001), numele lui Constantin Călin, cel care, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Logica terţiului tainic

Conştiinţa este materie, energie, în stare intactă, ilimitată, atopică. „O definiţie simplă a conştiinţei: singura energie nedegradabilă, care merge de nicăieri către nicăieri”. De reţinut aici seducţia unui alchimism cuantic, liniştea interioară fiind athanorul care realizează „potenţialitatea realului”. Rareori vorbeşte B. Nicolescu despre real, interesat peste poate de Realitate, notată cu majusculă, îndeosebi de nivelele ei. Alchimismul cuantic este echivalentul ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest