Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2020 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban • Prestigiul unui timp / 3 Trecutul meu, pare a‑mi şopti un vecin, e amplu, fastuos, enorm; fals, adeseori, el nici nu prea a existat, în sensul nu numai că s‑a repetat stereotipic… Aş avea, se pare, prestigiul unui timp lung, încărcat de tot ...

Aş avea, se pare, prestigiul unui timp lung, încărcat de tot felul de evenimente, din care eu pot alege, după voia, temperamentul sau aroganţa mea firească… Ce‑am făcut eu cu trecutul meu? Qu’est‑ce que vous avez faites des vos vingt ans? Nu ştiu; nimic. Am trăit, j’ai vecu. Şi… nici asta nu e adevărat! Am fost împins de colo‑colo şi, ...

Romanul Cartea fiilor, fără apropiere sau corespondent estetic în literatura română, este unul religios, enigmatic, între pastişă creatoare şi înscenare onirică, dar nu şi ironic. A fost lucrat într‑un registru comic, paradoxal, totuşi, serios, dacă nu chiar grav. Oamenii locului nu‑l privesc pe străinul din Cartea fiilor ca pe un seamăn, ei nu doar că „priveau la bătrân cu teamă”, ...

1.   Nu demult, pe când ieşeam de la facultate, am întâlnit‑o pe Andrea H. Hedeş coborând Strada Hazard din Cluj, până spre Podul de Fier, exact aşa cum este descrisă scena în volumul O întâlnire pe strada Hazard (Ed. Neuma, 2020), fantezie vizionară în stilul vechilor texte sapienţiale medievale, care prezintă filigranat, în tuşe subţiri, aproape nipone, o delicată ...

Cu toate acestea, filosoful, mai mult ca oricare creator, a fost întotdeauna fiul timpului său, iar tendinţa către universalitate a fost o rezultantă a unor forţe particulare… În marile sisteme filosofice se face vădită o tendinţă către universalitate, ca, de altfel, în toate marile creaţii ale omenirii. Uneori, cum a fost cazul perioadei medievale şi scolastice a filosofiei occidentale, autorii ...

În 1933, la al VII‑lea Congres de Ştiinţe Istorice de la Varşovia, profesorul praghez Jaroslaw Bidlo vorbea despre o graniţă dintre Europa centrală şi Europa sud‑orientală… A trecut mai bine de un veac de când pastorul luteran german de orientare creştin‑socială Friedrich Naumann publica volumul său de mare răsunet Mitteleuropa (1915) – propunând, în plin război, crearea unei comunităţi germane ...

Volumul mai conţine istoriile fragmentare, inclusiv cele de dinainte de Istorii, transfigurări lirice ale rădăcinilor „cetice” ale poetei, consumate la intersecţia unei genealogii fabuloase… Translată liric între primul volum, Culorile începutului (1968), şi cel mai recent, Istorii (2017), autobiografia creatoare a Doinei Cetea îşi reconfigurează selectiv parcursul în O sută şi una poezii, volum apărut în 2020 la Editura Academiei ...

Luneci sub semnul viselor – reveria fiind un instrument de sondare a fiinţei – până simţi distinct acel miros de extracţie eminesciană: „mirosul specific de pământ proaspăt al propriului” suflet… Ce amestec savant de senzaţii, contrarieri şi gânduri îmi dă ghes după ce un prieten îmi comunică – mai întâi amuzat, apoi uimit, iar în cele din urmă scandalizat de‑a ...

O vinovată „răsturnare a valorilor” care „provoacă o derivă axiologică” (Vasile Bănescu). Şi cât de dăunătoare sunt formele de „persuasiune şi de manipulare” a elevilor şi studenţilor noştri! În grila postului Trinitas TV fiinţează câteva emisiuni („Credinţă şi cultură”, „Europa Christiana”, „Cuvânt pentru suflet”, „Valoarea faptei” etc.), îndrăgite, adevărate exerciţii de trezie spirituală. Conştientizând că noi, spectatori fideli, suntem creaturi ...

Numele de Transilvania, apărut în surse în secolul al XI‑lea, are două accepţiuni teritoriale şi istorice. Prima accepţiune, veche şi restrânsă, se referă la regiunea intracarpatică, aceea care a funcţionat până la 1541 ca voievodat în cadrul Regatului Ungariei. A doua accepţiune, modernă şi largă, se referă la regiunea intracarpatică, la Banat şi la Părţile Vestice (Partium), acestea din urmă ...