Contemporanul » Polemice (pagina 5)

Polemice

Magda Ursache: Războiul imaginii

Sechelele propagandei comuniste se văd la tot pasul: din şcoală până-⁠n Parlament. Ultima ultragiere a rezistenţei anticomuniste, autor: senator Şerban Nicolae. „Doar sclavii, scrie Mircea Platon, nu îşi cunosc istoria, oamenii liberi au rădăcini” Sentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalităţii nu presupune nici ură şi violenţă faţă de alt neam, nici trâmbiţe şi tobe, nici lătrături ideologice,de felul celor ...

citește »

Theodor Codreanu: Eminescu n-⁠a fost singur

Se detaliază aici voinţa seculară a cuceritorilor de a deforma şi de a extermina o naţiune „zombificând-⁠o”, strategie asiatică de mancurtizare sub spoiala unei false civilizaţii. Şi mai rezultă un adevăr fundamental: că limba unui popor atinge plenitudinea numai în libertate O nouă „Convorbiri literare” apăru Anul pe care l-⁠am încheiat stă sub semnul celor 150 de la apariţia revistei ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cioran, aşa cum a fost

Cartea în discuţie exprima „pasiunea şi regretele unei iubiri disperate”, trăită apocaliptic; iar rândul final din manuscris („Nu cred să nu cred în România”) asupra căruia atrage atenţia I. Dur, tăiat de Cioran, vorbeşte de la sine, dubla negaţie consfinţind „o tautologie productivă” Multă vreme un autor prohibit la noi, Cioran, are parte, acum, de o explozie editorială, ca salutar ...

citește »

Magda Ursache: Judecăţi şi prejudecăţi

Concluzia îi aparţine lui Marin Mincu: „Important este să nu se abandoneze fondul identitar ce întemeiază patrimoniul nostru cultural prin care participăm (chiar dacă nu ni se recunoaşte acest lucru de către ceilalţi) la afirmarea universalităţii” Războiul adevăratei elite contra totalitarismului a avut consecinţe tragice pentru rezistenţi, scoşi din viaţa literară pentru „lipsă de răspundere civică”. Sintagma asta vă sună ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Autodistrugerea – expresie a libertăţii creatoare

Revenind – suntem disperaţi în faţa morţii pentru că nu putem face nimic. Voinţa noastră este cea puternic vexată, contrariată la maximum – şi în acest spaţiu infim dintre imposibilitatea absolută şi voinţa absolută – se nasc formele libertăţii noastre de autodistrugere Există numeroase explicaţii ale tendinţei noastre spre autodistrugere. Traume din copilărie, scenarii de viaţă, instinctele morţii, agresivitatea întoarsă ...

citește »

Theodor Codreanu: „Eminescianismul” lui Salazar

Organicitatea istorică a românilor, exprimată în conceptul de Dacia (vezi Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu şi Dacia Mare a lui Eminescu şi a Societăţii „Carpaţii”), având precedent în refacerea „familiei româneşti”, pentru scurtă durată, a lui Mihai Viteazul, a căzut la întretăierea oprimării a trei imperii, începând cu cel Otoman, continuând cu cel ţarist şi cu cel habsburgic. Organicitatea ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga şi anii dogmatici

Dacă deformările şi distorsionările, intervenţiile veninoase şi interpretările tendenţioase au însoţit filosofia blagiană, acuzată, în acelaşi timp, de anticreştinism şi misticism, abia „tirul ideologic” comunizant pregătea excomunicarea filosofului Redus la tăcere după instaurarea comunismului, Blaga s-⁠a repliat într-⁠o poziţie defensivă, doar Memoriul adresat C.C. al PMR, ca răspuns în urma infamului atac beniucian, semnificând o ieşire din „muţenie”. Totuşi, Blaga ...

citește »

Magda Ursache: Un fragment de naţiune?

Acum ne întrebăm, împreună cu acad. Mihai Cimpoi, Îmbătrâneşte ideea Unirii? Alt fapt simbolic: crucea de lemn, adusă-⁠n spate de 30 de tineri, în Marşul Unirii din 1993, a dispărut o vreme din Piaţa Universităţii, ca să fie găsită sfărâmată. Speranţa naţională din ‘89, a României reîntregite, e dusă şi ea? „Mai suntem, noi, românii, toţi împreună sau unul câte ...

citește »

Alina Bako: Printre avatarurile literaturii

Trecând dincolo de momentele de revoluţie vremelnică, lectura aplicată textelor literare revine în acelaşi punct de analiză. Evoluţia se constată numai la nivel tematic, noile tehnici de creaţie fiind, în realitate, reiterări ale unora deja cunoscute. Noul este, de fapt, o interpretare a vechiului Rostul literaturii, aşa cum îl înţelegem astăzi, conţine mai multe contradicţii, divagaţii, intersecţii, ce privesc, mai ...

citește »

Crişu Dascălu: Unde ne sunt editorii?

Privesc în jur şi constat că mai sunt, pe cât de puţini, pe atât de buni, editori în toate generaţiile, care sunt încă dispuşi să-⁠şi cultive pasiunea, în ciuda greutăţilor, a lipsei de recunoştinţă şi chiar a ingratitudinii de care au adesea parte După puzderia de edituri apărute la noi de douăzeci de ani şi mai bine, întrebarea mea poate ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest