Contemporanul » Polemice (pagina 4)

Polemice

Sorin Lavric: Anahoretul din catacombă

Şi, peste toate, un duh al sfârşitului care dă scrierii aerul unei verdict definitiv, o mărturie clandestină cu bătaie precumpănitor mistică, proscrisul fiind când atins de zgârcenie verbală, când pătruns de facondă fierbinte Ca o carte să fie crucială, din rândurile ei trebuie să răzbată certitudinea sfârşitului: o lume se prăbuşeşte, de normele ei se alege praful, iar în locul ...

citește »

Magda Ursache: Iaşiul ca iubire şi reprezentare

Indivizii ăştia ne-⁠au strâmbat destinele. Să-⁠i uiţi şi să-⁠i ierţi, aşa cum îţi cer cărţile sfinţilor? Mă străduiesc, după învăţătura Sf. Serafim din Sarov, recomandată de Părintele duhovnic, I.C. Teşu, să nu mă mai tulbur, să nu mă mai mânii pe cei care ne-⁠au nedreptăţit Am venit aici din drag, în 1962, pentru admiterea la Facultatea de Filologie, cu mintea ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga în „obsedantul deceniu”

Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-⁠a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-⁠a proiectat biografia în zariştea mitului” E de circulaţie ideea, devenită aproa­pe bun obştesc, că, după 1948, Lucian Blaga a fost doar poet. Împăr- tăşind soarta excluşilor, fructificându-⁠şi, ca supravieţuitor, ...

citește »

Mircea Platon: Muz(ic)a istoriei

Nu am întâlnit niciodată un istoric care să corespundă prototipului geniului-⁠nebun, al savantului dement. Retractili, da, cu o înţepeneală provincială ori o combativitate de boieri de ţară, da, meschini sau deprimaţi, câţiva. Dar, pe ansamblu, istoricii tind să fie oameni de bun-⁠simţ Istoricul e unul din rarii intelectuali care se comportă ca şi cum lumea ar exista cu adevărat. Ceea ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Încă o instituţie care nu face nimic: instituţia blestemului

Frica de Dumnezeu şi de Biserică a românilor în general, a oamenilor politici în special, încrederea în biserica ortodoxă – ca într-⁠un fel de instituţie supremă a statului român – toate acestea trebuie speculate, exploatate în scopul normalizării şi modernizării României Vorbim despre solidaritate socială, despre necesitatea autostrăzilor, a asistenţei medicale la nivel european, despre proiect de ţară şi alte ...

citește »

Mircea Braga: Mistificări sans rivages

Dar ce se va întâmpla când, pe drumul de la mistificare la furt, se va afla existenţa unui om/a mai multora, aşa cum se desfăşoară aceasta în atingere continuă cu suprafaţa cotidianului şi cu întâmplările locului? Vorbim de furtul de vieţi… În perimetrul literarului, practica prin care mistificarea se află la incidenţă cu ultima expresie a falsului, reprezentată ca furt, ...

citește »

Magda Ursache: Literatura, de capul ei

În Pământul şi cerul lui Jacques Dorme de Andreï Makine, directoarea literară a unei edituri pariziene îi reproşează autorului: „Prea multe lucruri brute, neprelucrate deloc în imaginar”. Replica lui, că este „adevărul gol-⁠goluţ”, n-⁠o convinge. „Tocmai asta nu merge. E prea adevărat pentru un roman” Am fost provocată de prietenul Adrian Alui Gheorghe cu următoarea întrebare: „Cărţile dumneavoastră de eseuri ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: O biografie controversată

Constantin Virgil Gheorghiu câştigă brusc o notorietate mondială odată cu Ora 25, roman cu alură picarescă şi elemente biografice verificabile, dezvoltând tema timpului (o fixaţie a prozatorului) Născut la 9 / 15 septembrie 1916, la Valea Albă, într-⁠o familie de preoţi (din tată în fiu), Constantin Virgil (Vergiliu) a trăit cu obsesia / mitologia numelui. În Pourqoui m’a-⁠t-⁠on appelé Virgil? ...

citește »

Horia Vicenţiu Pătraşcu: Statul asasin şi curbura spaţiului mioritic

Cartile Contemporanul

Din păcate, noi preferăm să o „dăm cotită”, să virăm la nesfârşit prin nesfârşitele şi inutilele curbe ale laşităţii noastre până ce vom sfârşi şi noi într-⁠⁠o curbă periculoasă „din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a vitezei excesive sau a oboselii la volan.” În urma noastră va rămâne încă o cruce pe marginea drumului care va continua să ...

citește »

Magda Ursache: Lovituri de stânga

O stradă din Mangalia nu poate fi numită Vintilă Horia, nici o şcoală din Segarcea, pentru că se opune domnul Florian; un liceu din Bucureşti nu poate fi numit Mircea Vulcănescu pentru că se opune domnul Florian; o stradă din Cluj nu poate fi numită Radu Gyr, legionarul care a înfiinţat Teatrul Evreiesc Baraşeum, condamnat la moarte pentru un poem ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest