Contemporanul » Polemice (pagina 4)

Polemice

Oamenii naţiunii

De la Marx cetire: „Muncitorii nu au patrie”, nici globalizanţii; pentru o Europă a naţiunilor se preocupă oamenii cu scaun la cap, apărători ai fibrei etnice… Cartea lui Ioan Adam, cu titlu clar şi precis, Panteon regăsit. O galerie ilustrată a oamenilor politici români, ajunsă la a doua ediţie în Bibliotheca Târgovişte, 2018, revăzută şi extinsă, cu texte prezentate, adnotate ...

citește »

Marea reeducare. Vocea lui Iorga şi serviciile secrete

Apostazia naţională a „păturii superpuse”, conturată dramatic de Nichifor Crainic, creează ceea ce Eminescu (încă din conferinţa Influenţa austriacă asupra românilor din Principate) a numit golul etnic din istoria românilor (devenit, la Emil Cioran, neant valah)… Rolul civilizator al Mitteleuropei habsburgice, exercitat asupra românilor bucovineni? Bogata documentare a lui Liviu Papuc şi Mircea Platon duce la concluzia: „Departe de imaginea ...

citește »

Risipitorii

Ne risipim şi risipim. Suntem din ce în ce mai risipitori. Mentalul stabil şi tradiţional e batjocorit în fel şi chip, personalităţile sunt şi ele minimalizate, ţintele fiind elitele cu reală conştiinţă naţională. Depreciem, depreciem, poate nu mai rămâne nimic. Sub un titlu ambiguu, În silă, dar fără dragoste se poate, europarlamentarul băsesc TRU afirmă de Crăciun, 2017 (25 decembrie, ...

citește »

Bogdan Creţu: Stiluri şi teme literare după 1990

Bogdan Cretu

Treptat însă, literatura pierde teren. Ficţiunea în sine nu mai are căutare. Cele mai mari succese editoriale ale anilor ’90 sunt cărţile autobiografice, memoriile sau jurnalele scriitorilor interbelici, martori ai unei lumi drastic controlate şi instrumentalizate ideologic în timpul comunismului Anul 1989 deschide, în mod evident, o nouă etapă a literaturii române. În primul rând, ea scapă de sub controlul ...

citește »

Răzvan Theodorescu: Ceva despre „naţionalism” la Centenar

În numele acestei istorii a ideilor româneşti, afirmată de câteva ori chiar în acest loc, în anul Centenarului se cuvine ca aici, în aula Academiei Române, să declarăm sonor că naţionalismul este o doctrină pozitivă şi că celebra sintagmă a lui Kipling „my country right or wrong” poate fi însuşită de orice fiinţă normală care, în mijlocul mondializării, are o ...

citește »

Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-⁠un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-⁠ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate” Se întreba, profetic, ...

citește »

Mircea Braga: Noul val – depoziţia din refugiu. De la postmodern la postuman

Evident, canonul nu este descoperirea lui Harold Bloom, cum se mai crede pe ici-⁠colo: profesorul şi teoreticianul american doar l-⁠a repus în atenţia actualităţii occidentale, de unde a ajuns uşor şi la noi, reţinându-⁠se, ca de obicei, ipostaza „răsturnată” a ideilor avansate Rezerve se cer formulate, în opinia noastră, şi faţă de alte accente avansate în climatul „noii paradigme”. Am ...

citește »

Magda Ursache: Frumoşii etnicişti din linia întâi

„Gratitudinea naturală pentru sacrificiul şi curajul ţăranilor, oamenilor politici, preoţilor, burghezilor şi aristocraţilor, în fine, tuturor oamenilor concreţi care au avut de suferit a fost deturnată în obligatorie admiraţie pentru «valorile» învingătorilor”. – Mircea Platon Constatând că, de 28 de ani încoace, repudiem trecutul ca mort şi fără legătură cu viitorul, Mircea Platon îi cheamă în ajutor pe cei care, ...

citește »

Mircea Braga: Noul val – depoziţia din refugiu. Se caută o „nouă paradigmă”

Paradoxul face ca ştiinţa însăşi să ofere temei acestei reechilibrări, esenţiale fiinţării la nivel superior, prin aportul direcţiilor sale de „avangardă”: fizica cuantică, unde cuanta de energie nu mai poate fi explicată în termenii materialităţii, şi biologia celulară, sub unghiul ştiinţei particulelor elementare, care desprinde conştiinţa, gândirea şi „sufletul” de concreteţea fiziologică, dat fiind faptul că numai „receptorii” sunt de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest