Contemporanul » Polemice (pagina 18)

Polemice

Gelu Negrea: Cartea care ne face liberi

Ar mai fi o explicaţie: ca Andrei Pleşu să confunde, pur şi simplu, Biblia hazlie cu o altă carte intitulată Biblia pentru credincioşi şi necredincioşi care, nimic de zis, circula şi ea fără milă în epocă. Răuvoitorii şi cârcotaşii care susţin că prin cultura română şuieră vântul sălbatic al crizei se fac vinovaţi de minciună în falş, ca să citez ...

citește »

Eugen Simion: Jurnal public

O etopee postmodernă sau despre „un pluton de execuţie” inventat şi o fabulă şugubeaţă despre un adulter care n-⁠a avut loc. În fine, nu-⁠⁠i o exageraţiune, îmi vine să-⁠⁠l întreb pe Horia-⁠⁠Roman Patapievici, nu-⁠⁠i o mare şi regretabilă necuviinţă în aceste propoziţii nesăbuite, provocatoare de la un capăt la altul? Şi, apoi, cum să judec credinţa Dvs. că „limba română ...

citește »

Gabriel Andreescu: Falsele şi adevăratele execuţii publice

Gabriel Liiceanu a publicat la 1 iunie o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui Academiei Române, care avea să aibă o curioasă carieră publică. Titlul „Nu sunt de acord sa fiu împuşcat” sugera doar pe jumătate conţinutul. Directorul Editurii Humanitas susţinea că la o şedinţă a Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, scriitorul Nicolae Breban şi-⁠ar fi exprimat dorinţa împuşcării ...

citește »

Intelectualii „recenţi” şi prăpastia libertăţii

Încep să cred din ce în ce mai ferm că pentru unii români libertatea e o prăpastie. Relativ nu de mult, un prieten a făcut o metaforă, care mi s-⁠a părut iniţial cvasisinistră. După 1990, românii au înaintat printr-⁠un culoar; la capătul acelui culoar era o uşă, pe care scria Libertate. Românii au deschis-⁠o şi s-⁠au prăbuşit într-⁠o prăpastie. Cum ...

citește »

Teme ierunciene

Ierunca pretinde că literatura, romanul, ar trebui să prindă şi să mărturisească opoziţia la cursul istoric fals revoluţionar, comunist, criminal fără rest. Neam, memorie şi exil Conservatorul naţional(ist) de voie, actualistul de nevoie, Virgil Ierunca, îşi lărgeşte, în exil, în volumul Româneşte, arcul istoric, între tracism şi românism, deşi cel dintâi este abia pomenit, iar cel din urmă apare ca ...

citește »

Ochiul din mijlocul frunţii

S-⁠a pus în circulaţie ideea că orice, totul pus pe hârtie devine literatură. Ei bine, nu. Devine maculatură. Contraculturalii se bucură de promovare şi, pe cale de consecinţă, de succes comercial, ba chiar de nobelabilitate, spre a folosi vocabula lui Ion Simuţ. Oscilam între două titluri de cronică, Văzutele şi nevăzutele sau Văzătorii şi nevăzătorii, când a apărut al treilea: ...

citește »

Nicolae Iliescu: Breban

Gaşca asta care s-⁠a suit pe toate organismele importante ale ţării – în primul rând CNSAS, ca să-⁠şi ascundă propriile legături, dar şi alte grupuri de presiune! – trebuie să se obişnuiască şi cu alte opinii. Din păcate, li s-⁠a spus doar adevărul. De douăzeci şi cinci de ani noi tot batem pasul pe loc şi nu putem ieşi din ...

citește »

Nicolae Breban, preşedintele Consiliului Consultativ al ICR

Nu avem librării româneşti nicăieri în lume. Nu e o ruşine? Ce altă dovadă de lipsă de viziune în activitatea ICR de până acum, birocratică, fals culturală, fară simţul realităţilor? Recenta numire a lui Radu Boroianu în funcţia de preşedinte executiv al ICR a dus la o schimbare semnificativă în organigrama acestei instituţii de importanţă vitală pentru cultura româ­nească. Până ...

citește »

Corectitudinea în neregulă naţională

Avem – Doamne, nu ne feri de aşa ceva – nevoie de librari informaţi, dar n-o să cerem oricui să fie enciclopedist, atâta vreme când breslele critice de la noi sunt sectar-impostoare sau chiar vocaţional-ticăloase. Ne-⁠am contaminat, unii, de corectitudinea politică, la care noi, deşi nu toţi, reducem globalismul sau mondialismul? De ce? Poate ca să învăţăm, repetând şi greşelile ...

citește »

„Gânduri albe” pe alb

Ernst Cassirer, o repet, considera că firele care-⁠l ţes pe homo sapiens sunt „limba, mitul, arta şi religia”. Or, noi suntem din ce în ce mai indiferenţi la stricarea limbii, de-⁠mitificăm, paradigma de/des face ravagii în culturosferă, de-⁠sacralizăm. Dezinteresul faţă de imaginea sinceră a României ţine tot de non-⁠moralia, ca şi ponegrirea a tot ce ţine de românesc/românitate. Au trecut ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest