Contemporanul » Polemice (pagina 19)

Polemice

Copilăria, ca tortură psihică

Securitatea lovea în trăinicia căsătoriei. Soţiile erau obligate să divorţeze. „Ca să-⁠şi salveze copiii, mama a divorţat de un mort, pentru că tata fusese deja executat”. E vorba de învăţătorul Dumitru I. Totir, membru PNŢ, arestat în ’52 „prin trădare” şi condamnat, el, eroul, pentru „crimă de înaltă trădare”; executat în 20 iulie ’53.  „Mor doar cei uitaţi” Ştefan J. ...

citește »

Boris Marian: Ce a rămas?

Un scriitor valoros mi-⁠a pus de curând o întrebare, căreia nu i-⁠am găsit un răspuns satisfăcător. Noi criticăm, negăm perioada 1944-⁠1989, dar ce a rămas bun? Dacă spui – nimic, spui un neadevăr, pentru că negi istoria. Deci, a rămas ceva. După distrugerea unui sistem capitalist abia înfiripat, cu multe neajunsuri, România fiind la coada Europei moderne sub aspectul asigurărilor ...

citește »

„Poeţii sunt – jidovi”

Mai mult în joacă, mi-⁠am imaginat nu o dată un iad al poeţilor, unde pedepsele sunt întocmite în funcţie de fidelitatea faţă de vocaţie ori lipsa ei; imaginându-⁠şi un iad ştiut prea bine, nu exclud că cineva din mine glumea, se juca doar pe jumătate. Altcineva mare şi puternic a decis pentru mine să am noroc, da, un imens noroc. ...

citește »

Rondul de zi: Ce căuta statul în Bulgaria?

A intrat într-⁠o catastrofală tradiţie culturală ca, din an în an, scriitorimea română să primească câte o lovitură zdravănă în tarele capului. În 2013, USR şi-⁠a luat addio del passsato de la Casa Monteoru care-⁠i servise drept sediu timp de câteva frumoase decenii. În vara asta, s-⁠a pus cruce albă de mesteacăn şi imobilului din bulevardul Dacia nr.12, identificat de-⁠a ...

citește »

Neverosimilul Petru U.

Petru Ursache a luptat cu macularea neruşinată a neamului său, a prestigiului ţării. Rara lui abnegaţie e neverosimilă. „Priveşte mut în inimă şi scrie”. Aura Christi Simpozionul din 5 iunie, 2014, de la Piatra Neamţ in memoriam s-⁠a numit (mulţumesc, Adrian Alui Gheorghe!) Cărturarul Petru Ursache în căutarea „omului frumos”, dar tot atât de bine s-⁠ar fi putut numi Neverosimilul ...

citește »

Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Povestea subteranei De ce să fie oare atât de important eul – inima fiinţei, pulsând în ritmurile sistolelor şi ale diastolelor, dictate de cineva atotvăzător şi puternic? Oare nu pentru că de cum ajungi acolo, în acel loc abscons şi dezarmant de viu, în clipe de intensitate odihnită pe o culme, ai şansa de a citi într-⁠o linişte divină din ...

citește »

Democraţia şi femeia cu barbă

Rondul de zi Pentru cei care încă n-⁠au înţeles că politica, în general, şi politica românească, în special, rimează perfect cu antica tânguire a Eclesiastului vanitas vanitatum et omnia vanitas, am o sugestie: să fie oleacă atenţi cât de repede se sting orbitoarele stele ale vieţii noaste publice, fie că se numesc Elena Udrea ori Crin Antonescu şi cum se ...

citește »

Poeţi despre care nu se vorbeşte

Literatura română după o revoluţie O adevărată surpriză o reprezintă sonetele, construite perfect, de o solemnitate care nu distruge emoţia. Iubitorii de poezie din România au o înaltă idee despre sonet, fiind educaţi la şcoala lui Mihai Eminescu şi Vasile Voiculescu. Nu toţi poeţii aflaţi azi în centrul atenţiei sunt valoroşi. Nu toţi poeţii valoroşi de azi se află în ...

citește »

Istoria şi URMA ei

Adrian Alui Gheorghe are o capacitate mare de a cultiva umorul negru. Postmodernistul o face cu talent şi nu în joacă. Scena în care moşneguţul scheletic mărturiseşte anchetatorilor că urmele îi aparţin (imaginar, se teleportase la Rădăuţi, în restaurantul pieţei, chinuit de pofta de jumări trecute prin hrean) e magistrală: „Mă iertaţi că am întârziat”, bravează omuleţul. Cartea de 148 ...

citește »

Totemul Calului de lemn

Motivaţia istorică şi-⁠a schimbat şi ea obiectul: nu mai avem în focar sângeroasa înfruntare pentru Putere, ci tabloul Morţii din luptele pentru apărarea pământului propriu. Numai morbul trădării n-⁠a dispărut. Mitropolitul Teoctist păruse inspirat de o premoniţie, a premoniţiilor viitoare ale celui nou înscăunat: „Şi i s-⁠a dat lui Ştefan îndrăzneală către Dumnezeu, căci vede dinainte cele viitoare!” Sunt cuvintele ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest