Contemporanul » pagina 3

Magda Ursache: Iaşiul ca iubire şi reprezentare

Indivizii ăştia ne-⁠au strâmbat destinele. Să-⁠i uiţi şi să-⁠i ierţi, aşa cum îţi cer cărţile sfinţilor? Mă străduiesc, după învăţătura Sf. Serafim din Sarov, recomandată de Părintele duhovnic, I.C. Teşu, să nu mă mai tulbur, să nu mă mai mânii pe cei care ne-⁠au nedreptăţit Am venit aici din drag, în 1962, pentru admiterea la Facultatea de Filologie, cu mintea ...

citește »

Andrei Marga: Recuperarea sensului

Ne aflăm în mediul unei culturi care, în ordinea cunoaşterii, pune în faţă, justificat, ceea ce se obţine prin cercetare factuală, în cazul optim experimentală, condusă de metode precise. Acestea sunt ştiinţele Tema sensului nu este nouă. Ea a rămas populară, doar că mai nou a devenit chestiune de viaţă. Ca urmare a „autonomizării” sferelor de activitate (Max Weber) şi ...

citește »

Dintr-⁠o haltă părăsită de Cassian Maria Spiridon

Printre nuferi salcia cu botul larg de frunze aşezat pe ape se adapă o întinsă câmpie de plauri de ghioluri/ de grinduri cu egrete/ pelicani stârci şi raţe lebede întrebătoare cu puii cenuşii toate mişună la vremea când vara molcom se revarsă în toamnă şi perseidele în flăcări sărută planeta printr-o lentă mişcare în constantă rostogolire Dunărea intră în Mare ...

citește »

Livia Cotorcea: Un dialog exemplar

În 2016, Editura Universităţii din Iaşi a publicat două volume de corespondenţă Petru Caraman, adăugând recuperării operei savantului ieşean un moment de maximă importanţă. Căci, dacă din cărţile şi studiile caramaniene aveam a distinge pe cont propriu ideile şi metoda pe care a aplicat-⁠o savantul, corespondenţa acestuia ne dezvăluie aspectele respective în dialog cu şi în aprecierea cititorilor lui specialişti, ...

citește »

Luiza Barcan: Esenţializarea imaginii

După taberele de creaţie din zona de sud şi sud-vest a ţării (Brezoi – Vâlcea, Călimăneşti – Vâlcea, Caracal – Olt), cea de la Piteşti a contribuit în vara anului 2017 la refacerea solidarităţii de breaslă, cea atât de necesară nu doar supravieţuirii, ci mai ales păstrării prestigiului artiştilor vizuali contemporani. Tabăra naţională de creaţie plastică „Ion Gheorghe Vrăneanţu”, Piteşti, ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Lucian Blaga în „obsedantul deceniu”

Chiar şi în anii prigoanei, Blaga s-⁠a simţit o existenţă creatoare, având sprijinul teoretic al filosofiei, sub nimbul metafizicii, cum mărturisea. Încât, folosind tăcerea ca „operă spirituală”, hrănind legenda, el „şi-⁠a proiectat biografia în zariştea mitului” E de circulaţie ideea, devenită aproa­pe bun obştesc, că, după 1948, Lucian Blaga a fost doar poet. Împăr- tăşind soarta excluşilor, fructificându-⁠şi, ca supravieţuitor, ...

citește »

Maria-⁠⁠Ana Tupan: Teroarea istoriei şi viclenia artei

Constantin Cubleşan este în egală măsură un critic care îndeamnă la înnoirea limbajului menit să prezinte clasicii într-⁠o lumină nouă, interesantă pentru actuala generaţie (se referea la Eminescu) Între 1939 şi 1949, P.P. Negulescu văzuse tot ce-⁠i trebuia unui filosof pentru a înţelege Destinul omenirii, cum se intitulează opera sa în patru volume apărută în acest interval. Ca şi la ...

citește »

Călin Căliman: Marcel Iureş şi Octav

Blasco Giurato spunea, în acelaşi interviu: „Oricine va vedea filmul Octav se va simţi binecuvântat”. Imaginea filmului Octav este, pur şi simplu, pasionantă. În interioarele conacului, atmosfera de epocă se insinuează pe nesimţite, cu o discreţie perfectă Pentru Marcel Iureş, personajul Octav din filmul cu acelaşi nume, reprezintă, neîndoioos, un „rol al vieţii”. De altfel, actorul declara înaintea premierei: „Este ...

citește »

Dana Duma: Filmul românesc în timp real

Cinismul mediatic este zugrăvit într-⁠un mod personal în Breaking News, care validează talentul regizoarei Iulia Rugină de a investiga în registrul intimităţii şi al discreţiei. Cartea de vizită înnobilată de reţinerea titlului în palmaresul de la Karlovy Vary îi va da, sperăm, posibilitatea să revină repede cu un nou lungmetraj În timp ce motivele de nemulţumire ale celor din industria ...

citește »

Ştefan Borbély: Fátima – 100 Centenarul revelaţiilor de la Fátima

N-⁠ar fi, de altfel, singura obscuritate cultivată la Fátima, fiindcă, pe urmele unei cutume medievale, derivate din vechea recuzită antropologică a magiei imitative, la Fátima se aduc ofrande de organe Sătuc insignifiant odinioară, pierdut printre dealurile aride, neprielnice agriculturii din regiunea centrală a Portugaliei, Fátima e azi un oraş aranjat, monolucrativ, orientat înspre turism şi industria hotelieră, prosperitatea venindu-⁠i din ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest