Articole din

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2022

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2022 Editorial • Nicolae Breban • Luciditatea vocaţiei / 3 La Cehov poţi învăţa asta, pentru că schiţele sale au un fel de pedagogie superioară a creaţiei. La Tolstoi şi Dostoievski nu mai poţi să distingi trăsăturile, dacă eşti tânăr scriitor. Despre doi inşi se vorbea astfel: despre Adrian Păunescu şi despre Ioan Alexandru. Despre ...

citește »

Luciditatea vocației

Atunci i‑aţi citit mult pe ruşi? Atunci. Se traducea masiv, opere întregi, integrale. Era şi o editură, Cartea rusă, unde a lucrat, de altfel, şi Celan când a fost în Bucureşti. Profesorul meu de la Lugoj, George Oprescu, mi‑a recomandat să învăţ tipologie în proza lui Cehov. Am învăţat, mai ales, cum se face un personaj. Lucrul cel mai greu ...

citește »

După război

Romanul lui Bogdan Coşa, Cât de aproape sunt ploile reci (Editura Trei, 2020), pare într‑o măsură un fel de jurnal în care timpul e marcat doar de luni fără ani. După primele nouă luni (mai‑noiembrie), se intră în luni disparate (ianuarie, octombrie, august, februarie, iunie, decembrie), urmează câte două luni apropiate, februarie‑martie, mai‑iunie, în sfârşit, aprilie. Dacă ianuarie‑octombrie, apoi februarie‑iunie‑decembrie ...

citește »

Scriptum

Măiestria scriitoricească impecabilă, atent calculată, a lui Paul Tumanian o regăsim în romanul Scriptum (Editura Institutul European, Iaşi, 2021), al cărui subiect îl reprezintă scrisul şi capacitatea lui de a institui realul în condiţiile social‑politice constrângătoare ale unui regim discreţionar, aproape distopic, care controlează totul, de la viaţa intimă a protagoniştilor la dreptul lor de a reproduce corect, obiectiv, ceea ...

citește »

Eveniment • Premiile Academiei Române pentru anul 2019 Ceremonie de decernare în format hibrid

Miercuri, 8 decembrie 2021, a avut loc decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2019. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române, în format hibrid, cu participarea membrilor Adunării Generale şi a premianţilor. Ca în fiecare an, domeniile avute în vedere sunt reprezentate în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române, şi anume: literatură şi filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, ...

citește »

Caligrafia japoneză

Introdusă relativ târziu în panoplia interesului occidental pentru creaţia artistică niponă, caligrafia rămâne în continuare un domeniu rezervat specialiştilor şi cunoscătorilor rafinaţi, „de interior”, ai culturii japoneze, categorie din care face parte şi Rodica Frenţiu, autoarea unui excelent volum editat în 2021 de către Presa Universitară Clujeană şi prefaţat de către Florina Ilis, intitulat Caligrafia japoneză în memoria clipei. Îmbinând ...

citește »

Artă şi spiritualitate est‑europeană. De la iconoclastie la Kandinsky

Pornind de la apartenenţa comună a artei şi a spiritualităţii unei epoci sau ale unui spaţiu geografic la conceptul de cultură, de cultura mentis sau cultura animi – cum era ea denumită de autorii antici – voi adăuga de îndată că precizarea din titlu privitoare la Estul european are în vedere particularităţi politice şi spirituale care, odată cu sfârşitul a ceea ...

citește »

Dezlănţuirea barbariei

Pandemia de coronavirus va desăvârşi, probabil, ceea ce istoria secolului al XX‑lea începuse deja. Şeicaru argumenta cu diferenţa dintre uriaşa Armată Roşie şi faimoasa invocare stalinistă a diviziilor Vaticanului: „Stalin şi colaboratorii săi sunt mult prea realişti ca să nu‑şi dea seama că poziţia lor dominantă în Europa nu poate fi menţinută decât prin forţa armată”. Azi, arma centrală este ...

citește »

România ca proiect de stat

De multe ori, în limbajul cotidian şi în condiţiile nesiguranţei create de educaţia precară şi de lipsa culturii generale, oamenii confundă ţara, statul şi patria, considerându‑le sinonime. Cuvântul românesc „ţară” provine din latinescul terra şi trimite la pământ, la sol, la tot relieful acesta cu variaţiunile lui, la natura care ne ţine pe toţi. Până la urmă, ne contopim cu ...

citește »

Cum poţi să‑ţi permiţi să ataci cetăţile identitare şi de credinţă ale românilor: Biserica şi Academia?

Creşterea virulenţei   Sabina Popescu: Într‑un interviu oferit la începutul pandemiei de coronavirus aţi precizat că virusul ar părea scăpat din laborator şi că ar fi o armă biologică. În prezent, la aproape doi ani de la izbucnirea pandemiei, cum comentaţi apariţia virusului? Victor Voicu: Într‑adevăr, am spus într‑un interviu că virusul pare scăpat din laborator, nu în mod intenţionat, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest