Contemporanul » Articole scrise de Aura Christi (pagina 10)

Articole scrise de Aura Christi

Aura Christi, poet, romancier, eseist și traducător român. S-a născut la Chişinău (Republica Moldova), la 12 ianuarie 1967. Este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Debut absolut – 1983. Cărţi de poezie: De partea cealaltă a [...]

Când se întoarce acasă Dumnezeu

Povestea subteranei Un diamant acest Beniamin, adus de creatorul său, romancierul Eugen Uricaru, într-⁠o margine tristă a României, pentru a ne arăta cât de minunată şi cât de tristă e ţara noastră, Doamne, cum nu e, totuşi, chiar totul pierdut şi cum poate renaşte, în sfârşit, după o îndelungată orbecăire: prin ea însăşi, prin eroii şi sfinţii ei, care sunt ...

citește »

Eveniment: Festivalul Internaţional de Poezie Qinghai ● 2014

Eveniment: Festivalul Internaţional de Poezie Qinghai ● 2014 Iosif Brodski vorbea despre poezie ca despre o şcoală a sentimentului. Cred că poezia este şi va rămâne o şcoală de recucerire, de reumanizare a umanităţii. Poate, s-⁠a ajuns în punctul critic în care se impune nietzscheana revoluţionare a omului din om, ca să folosesc o expresie dragă lui Fiodor Mihailovici Dostoievski. ...

citește »

Gabriel Andreescu: omul-instituţie

În condiţiile în care societatea românească e clătinată de criza reperelor şi o criză morală fără precedent, în condiţiile în care în cultura română e în toi un atroce război civil – după cum remarca argumentat Nicoleta Sălcudeanu – Gabriel Andreescu a făcut ceea ce n-⁠au făcut câteva organizaţii scriitoriceşti – în primul rând, conducerea Uniunii Scriitorilor din România! – ...

citește »

„Poeţii sunt – jidovi”

Mai mult în joacă, mi-⁠am imaginat nu o dată un iad al poeţilor, unde pedepsele sunt întocmite în funcţie de fidelitatea faţă de vocaţie ori lipsa ei; imaginându-⁠şi un iad ştiut prea bine, nu exclud că cineva din mine glumea, se juca doar pe jumătate. Altcineva mare şi puternic a decis pentru mine să am noroc, da, un imens noroc. ...

citește »

Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Povestea subteranei De ce să fie oare atât de important eul – inima fiinţei, pulsând în ritmurile sistolelor şi ale diastolelor, dictate de cineva atotvăzător şi puternic? Oare nu pentru că de cum ajungi acolo, în acel loc abscons şi dezarmant de viu, în clipe de intensitate odihnită pe o culme, ai şansa de a citi într-⁠o linişte divină din ...

citește »

Matricea formatoare este familia

Aura Christi în dialog cu Andrei Filip Aura Christi: Mărturisesc din capul locului că, gândind întrebările pentru acest dialog, nu m-⁠am putut debarasa de senzaţia că aveţi un imens noroc, domnule doctor Andrei Filip. Aţi crescut şi v-⁠aţi format într-⁠o familie de mari oameni. Aţi urmat meseria practicată de Tatăl dvs., doctorul Mircea Filip… Vorbiţi-⁠ne despre părinţii dvs. Care e ...

citește »

Prin politica culturală dusă de ICR-⁠ul patapievician, valorile de vârf ale culturii scrise româneşti au fost tăiate cu brutalitate

■ Antologiile Contemporanul: Nu străinătatea este vinovată de propagarea unei imagini-⁠caricatură a României în lume, ci statul român, care, în lipsa unei strategii culturale solide şi eficiente, prin nu puţini oamenii numiţi în funcţii de conducere ale instituţiilor culturale, creează o imagine de ţară second hand, de ţară bananieră, cum am aflat în vara de foc a anului 2012. Oare ...

citește »

Vânătoarea de oameni mari

Aura Christi ■ Vânătoarea de oameni mari ■ Domnul Andrei Gabriel Pleşu are dreptate: „Lucrurile arată dur”. Doar că povestea cu tocătoarele mecanice şi tăiţeii pare a fi una de adormit naivii. La finele unei însemnări polemice, contondenta analistă Magda Ursache ne spune o povestioară de trezit adulţii: „Cea cu flăcăruia care se obrăzniceşte, sare din sobă pe masă şi ...

citește »

Subterana mea

Povestea subteranei Ce sunt eu? De unde vin? Încotro mă îndrept? Cele trei întrebări ce alcătuiesc titlul uneia dintre capodoperele prietenului lui Van Gogh dau nu puţin de furcă şi, în ciuda căutărilor şi a zbuciumului, se înscriu parcă definitiv printre problemele ultimative de importanţă universală (ar spune Ivan Karamazov), cărora nu le dai de capăt aşa cum nu vezi ...

citește »

Revistele literare, o prioritate strategică

Ce datorează România revistelor literare „Reviste care au supravieţuit peste 100 de ani – într-⁠o ţară în care nici minunile nu ţin decât 3 zile – riscă acum să îşi înceteze apariţia şi, odată cu dispariţia lor, am asista la încheierea procesului de deculturalizare a societăţii româneşti”. „România modernă a fost înfiinţată de mari scriitori şi de mari boieri” Revistele ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest