Contemporanul » pagina 2

Ionel Necula: Înapoi – la Maiorescu!

Ceea ce surprinde la Maiorescu este azimutul înalt, la nivelul zbaterilor europene, din care privea realitatea şi viaţa spirituală din România, nivelul înalt pe care voia să-⁠l imprime creaţiei literare din ţara noastră. A introdus în cultura românească exigenţe noi, criterii omologate în Occident „Zidăria naţionalităţii române” Am pierdut, de multă vreme, numărul cărţilor scrise de regretatul Petru Ursache şi ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cioran, aşa cum a fost

Cartea în discuţie exprima „pasiunea şi regretele unei iubiri disperate”, trăită apocaliptic; iar rândul final din manuscris („Nu cred să nu cred în România”) asupra căruia atrage atenţia I. Dur, tăiat de Cioran, vorbeşte de la sine, dubla negaţie consfinţind „o tautologie productivă” Multă vreme un autor prohibit la noi, Cioran, are parte, acum, de o explozie editorială, ca salutar ...

citește »

Marian Victor Buciu. Livius Ciocârlie: despre poetic şi critic

Poezia şi poeticul Cum se recunoaşte în Urmare şi sfârşit, ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2016, L. Ciocârlie are dificultăţi cu poezia şi cu cei care o scriu. Ca atare, îi sunt natură străină. Şi, prin natură, le simte agresiunea. Întrevede un teritoriu care-⁠l depăşeşte, unde i se cere mai mult decât este şi arată. Dublă dificultate: etică şi lingvistică (în ...

citește »

Constantin Coroiu: Omul universal faţă cu „istoria frauduloasă”

Când se împlinea o jumătate de secol de la moarte, G. Călinescu era pus de nişte tejghetari de la un cotidian în rândul „apostolilor lui Stalin”. Adică alături de hidosul Iosif Kişinevschi, poreclit şi „cocoşatul de la Notre Dame”, de Ana Pauker, de Chivu Stoica, de Valter Roman, de alţi mulţi cominternişti şi agenţi NKVD, gropari ai culturii naţionale şi ...

citește »

Dan Berindei: Pentru unitatea naţională

File din istoria Academiei Române Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-⁠a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-⁠au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ...

citește »

Alexandru Surdu: Semnificaţia pentadică a morţii în Balada Mioriţa

Un fel de coincidentia oppositorum între real şi imaginar, între cosmic şi teluric, pe care cântăreţul popular o face cu repetarea aceloraşi versuri şi finalul acela apoteotico-⁠funebru: „Şi stele făclii”, adică stele ale Cerului nemuritor şi făclii ale morţii Încercarea de a scrie despre ceva care s-⁠a bucurat de un interes deosebit aproape două secole, cum este cazul baladei Mioriţa, ...

citește »

Bogdan C. Simionescu: Cercetarea în Academia Română

Instituţia abia înfiinţată a fost de la început o societate naţională, enciclopedică şi activă, reprezentantă a culturii nu numai pe teritoriul a ceea ce era pe atunci România, ci şi pe teritoriile aflate sub dominaţie străină Academia Română a aniversat 150 de ani de la înfiinţarea sa – 1/13 aprilie 1866 – sub denumirea de Societatea Literară Română, cu menirea ...

citește »

Academicianul Victor Voicu – membru corespondent al Academiei Naţionale Franceze de Medicină

Academia Română azi – Eveniment Academicianul Victor Voicu a fost ales membru-⁠corespondent din străinătate al Academiei Naţionale Franceze de Medicină, una dintre cele mai prestigioase academii din lume. Ceremonia de decernare a distincţiei a avut loc la Paris, în cadrul unei festivităţi impresionante Marţi, 19 decembrie 2017, academicianul Victor Voicu a fost ales membru-corespondent din străinătate al Academiei Naţionale Franceze ...

citește »

Elena Dulgheru: România regală şi Schimbarea la faţă a României

România regală în Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018) Pelerinajul românilor din zilele acestea la Peleş, la Palatul Regal, la Curtea de Argeş, ridică un catarg de speranţă într-⁠un destin istoric mai demn, de o demnitate după modelul celui care acum este primit în braţele Domnului „România a fost pentru zece zile Regat”, spunea cineva, imediat după moartea lui Mihai de ...

citește »

Luiza Barcan: Făt-⁠Frumos s-⁠a întors în rai. Cu tot cu ţară

Titlul sub care am reunit aceste câteva gânduri mi-⁠a venit în seara asta de prohod, când am văzut printre mulţimea de coroane, lumânări, fotografii şi icoane de pe gardul Palatului Regal desenul unui copil: un avion deasupra căruia era scris de mână: „Majestate, zbori în Rai!” „Ţara noastră e cea mai frumoasă ţară din lume, să nu uiţi asta!”, obişnuia ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now