Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Revista Contemporanul nr. 09 / Septembrie 2015 Din sumar: ■ Nicolae Breban · Ce ne uneşte pe noi, românii ■ Eugen Simion. O hermeneutică a sfinţeniei ■ Eveniment editorial: Ion Druţă. Singurătatea duhului ■ Livia Cotorcea. Renaşterea naţională prin cultură ■ Ştefan Borbély. Vremea Moroiului ■ Alex Ştefănescu. A venit vremea să scriu despre mine ■ Magda Ursache. Limba română, ...

Adevărul – doar al nostru, se-⁠nţelege, un articol care unora li se va părea secundar, dar de care nu ne putem dispensa, oriunde ne-⁠am întoarce! – adevărul în această privinţă, se situează, încă o dată, cum se ştie, la mijloc: da, am făcut istorie şi dovada este în primul rând faptul că existăm. Dacă un ziarist curios ar pune, printre ...

Oare ororile anilor ’50, sistemul de suspiciune organizată şi toate relele comunismului anulează ceea ce mulţi oameni au simţit ca pozitiv în vieţile lor? De ce ne e greu să acceptăm că oroarea nu exclude mai-⁠binele şi nici invers? Nu cumva schematizăm realitatea reducând-⁠o la un singur contur? Dau să pornesc maşina şi să plec, când observ că un cauciuc ...

Protagonistul romanului e politicianul de strânsură Aurelian Moroiu, urcat la Bucureşti aproape psihopomp dinspre negurile acvatice, fetide ale Murighiolului, pentru a deveni, într-⁠o primă instanţă, şef de partid, apoi preşedinte cu puteri discreţionare peste o ţară artificial europenizată, în realitate obosită, vidată de ambiţie sau de valori superioare. Am citit despre Vremea Moroiului, cea mai recentă carte a Vioricăi Răduţă ...

„Fundamentul drepturilor omului: libertate, iubire, transdisciplinaritate.” Iubeşte, fă ce vrei, dar transdisciplinarizează-⁠te, altfel eşti pierdut… Înnoirea gândirii nu mai apare – cum mi s-⁠a părut că se întâmplă totuşi contextual – ca ruptură totală şi deci ca utopie, fără loc regăsit. Dimpotrivă. Am avea aici o formă de gândire fundamental tradiţionalistă, organică, (r)evolutivă, redimensionată de actualitate, adică de modernitatea căii ...

Munro nu optează pentru o reprezentare metaforică a Alzheimer-⁠ului, nu face din boală un pretext pentru a aduce în prim plan frica omului de singurătate, ci explorează consecinţele existenţiale, personale şi sociale, ale convieţuirii cu un bolnav de Alzheimer. „The Bear Came over the Mountain”/„Trece ursul peste munte” este o povestire aparţinând scriitoarei canadiene Alice Munro (născută în 1931), laureată ...

Şi, totuşi, ceva profund din sângele meu – mai puternic şi mai încăpăţânat decât sunt eu însămi – e convins de faptul că atât timp cât lucrez la o carte, orice rău, oricât de mare, mi s-⁠ar întâmpla, Dumnezeu mă va întârzia aici ca să termin lucrul început şi să-⁠l fac – sau cel puţin să încerc tot ce omeneşte ...

Canetti face o distincţie între „mase deschise şi mase închise”. Urmează patima distrugerii, caracteristică perioadelor de conflict deschis. Un alt element este „sentimentul persecuţiei”, când orice masă de oameni acuză altă masă că o lipseşte de drepturi, îi subminează existenţa. Dacă Orweel a „simulat” sistemul totalitar „roşu”, Elias Canetti a reuşit acest experiment prin romanul Orbirea (Die Blendung), în 1935 ...

Strada înjură? Înjură şi filmul, înjură şi teatrul, înjură şi literatura. Sindromul Tourette, boala înjurăturii face ravagii. Precaritatea mijloacelor stilistice e suplinită de înjurătură şi de cuvinte neconvenabile. „Iubiţi vocala!” Nichita Stănescu Pe întrecute, varii lunetişti atacă din toate poziţiile, de 5 luştri încoace, limba noastră cea română. Guvernanţii pot declara liniştiţi creşterea zero a limbii naţionale, dacă şi miniştrii ...

Atracţie şi respingere a propriiilor origini, acesta e modelul arhetipal care generează potenţialităţile semantice ale textelor lui Cioran, în care paradoxul, ironia cu reflexe cinice şi gravitatea existenţială se împletesc. O categorie destul de bine bine reprezentată în istoria filosofiei e cea a filosofilor esopici sau resentimentari. Filosofia esopică e „filozofia celor care au filosofat din resentiment, a bolnavilor şi ...