Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Cultura românească trebuie să fie brandul nostru; oamenii trebuie determinaţi să se reîntoarcă în casa sufletului lor; să nu rămânem sclavii televiziunilor; pentru a combate kitsch-⁠ul, să stimulăm cultura; să promovăm dialogul, într-⁠o lume care a pierdut abilitatea de a comunica; să nu devenim sclavii maşinilor şi să nu ne modificăm genetic; să readucem în noi bucuria de a trăi; ...

De la stoicii Greciei antice la Seneca, de la cosmopolitismul implicit al credinţelor iudeo-⁠creştine la marii umanişti şi artişti ai Renaşterii, de la Dante şi Petrarca, la Shakespeare şi Cervantes, la Voltaire, Camões, Thomas Hobbes, de la Copernic, Comenius şi Dimitrie Cantemir, de la Montesquieu, Kant şi Goethe, la Eminescu şi Petöfi, la filosofii şi scriitorii din secolul XX, această ...

Radu Boroianu, preşedinte ICR: „Premiile Brâncoveanu trebuie să capete o dimensiune internaţională” Un parteneriat dintre Institutul Cultural Român şi Fundaţia Alexandrion pentru organizarea, în afara graniţelor României, a Galei Premiilor „Constantin Brâncoveanu”, a fost semnat la sediul Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38), în cadrul unei conferinţe de presă. La eveniment au participat domnul Radu Boroianu, preşedintele Institutului Cultural ...

Eu cred că România ar trebui să se lase caracterizată de valorile ei, repet, şi nu de defecte. Cred în continuare că România trebuie să-şi pună aceste valori la îndemâna omenirii pentru ca omenirea să se uite şi altminteri către noi. Dar, în acelaşi timp, în asta cred: cred că oamenii care sunt purtători de valori trebuie să se cunoască ...

Domneşte o senzaţie de nemulţumire, de anxietate, de insatisfacţie. De unde provine? Eu sunt convins că în bună parte din dezechilibrul dintre material şi spiritual, din îngustarea accesului spre transcendenţă. Iar la rândul său acesta e cauzat (şi) de o înlăturare sau diminuare a Frumosului. Acesta din urmă, o spun cu toată convingerea, este exemplul suprem la procesului de Încarnare, ...

Câte poveşti am trăit, trăiesc şi sper, cred că voi mai trăi alături de aceşti şi alţi prieteni, înhăţându-⁠i în ceea ce numim noi toţi – din răsfăţ, şi nu doar din răsfăţ – tribul Conte! O grădină de oameni mari. O grădină-⁠sărbătoare. „Şezi blând, şezi blând,/ va fi sărbătoare în curând” murmură Scândurica din romanul Beniamin – un diamant ...

Ostrovul Învierii Dragă Friedrich… „Orbeşte azvârliţi Dintr-⁠un ceas în altul, Ca apa din piatră În piatră căzând, Mereu      în abisu-⁠ndoielii…” Friedrich Hölderlin Vara s-⁠a stins în priviri şi în lucruri; în braţe m-⁠ai dus prin ea, m-⁠ai adus pe muchia toamnei, în divinii tăi struguri, scoşi din minţi de frumosul, albastrul apus. Respir şi ascult; ce mare e ...

Ca şi miticii caragialieni, moromeţii au cu obstinaţie nevoie, pentru a exista şi a se manifesta, de alţii: de parteneri, de asistenţă, de spectatori. Viaţa lor este, în primul rând, una publică şi doar într-⁠o măsură foarte redusă include dimensiunea privată S-⁠a vorbit prea puţin despre legăturile dintre I.L. Caragiale şi Marin Preda, în general, şi, cu deosebire, despre relaţia ...

Virgil Bărbat a trecut prin filtrul personal problema şi situaţiile şi a formulat puncte de vedere proprii care au rămas viguroase. El a elaborat în România epocii o concepţie modernistă, articulată filosofic şi sociologic, explicit distanţată de un tradiţionalism prăfuit şi ataşată democratizării de care este şi acum nevoie Peste opera lui Virgil I. Bărbat (1879-1931) s-⁠a aşternut uitarea, deşi ...

Chiar dacă primul Dobrescu, un foiletonist pur-⁠sânge, titular în faimoasa echipă de critici a Convorbilor literare (1972-⁠1990), devenise, prin exigenţă şi francheţe, temut, cercetând, de regulă, producţia curentă (ca dovadă, cele trei volume de Foiletoane), interesul său nu era deloc străin de scormonirea arhivelor. El, în armura justiţiarului, făcea figură de critic bătăios, cu opinii proprii, dislocând prejudecăţi confortabile „Subiectul ...