Contemporanul » pagina 2

Articole din

PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2018

Joi, 3 decembrie 2020, începând cu ora 10, a avut loc decernarea premiilor Academiei Române pentru anul 2018. Premiile au fost acordate celor mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale româneşti, realizate sau publicate în anul 2018 în domenii diverse, de la literatură, istorie, filosofie, arte plastice, teatrale şi muzicale, până la matematică, fizică, chimie, biologie, agronomie, silvicultură, ştiinţe tehnice şi ...

citește »

Distopie indie în Sânceni

Ema Stere se aventurează pe terenul accidentat aflat la interferenţa antropologiei sociale cu psihologia suspansului, turnând schimbări utopice în intrigi cu potenţial exotic… Ca o insulă cu naufragiaţi ai voinţei, aşa ne apar şi astăzi protagoniştii din Unchiul Vania. Deasupra tuturor, Serebreakov îşi sapă somnambulic groapa depresiei sub masca universitarului zeificat în provincie. Doar frumuseţea nepământeană a Elenei Andreevna solicita ...

citește »

O miză istorică

Actele eroice ale poporului român au reuşit să influenţeze parcursul istoric doar în măsura în care au fost făcute cunoscute şi înţelese din exterior; în măsura în care au fost coborâte în Istorie… „Încă de la începutul marelui război în curs, noi, românii din Transilvania, o populaţie de patru milioane de locuitori oprimaţi de politica şovină a guvernelor ungare, ştiam ...

citește »

Şcoala iobăgiei

Am arătat în carte că mecanismul pus la punct de experţii care au acţionat ca nişte cârtiţe globaliste în interiorul şcolii româneşti a fost unul complex şi nevăzut… Polonia şi Ungaria sunt ţări cu performanţe economice, educaţionale şi cu statut politic internaţional net superioare celor ale României. Poate tocmai de aceea nici nu se prea vorbeşte în România, onest, despre ...

citește »

Strania poveste a unui pian

Cu toţi atomii ce‑l formau infuzaţi cu istorie şi cultură, orgolios pe picioarele opulent sculptate, cu rotiţe în capete, pianul Erard părea o vietate din mezozoicul muzicii, ascultătoare, supusă, o ofrandă cu corzile gata oricând să se zvârcolească şi să arunce spre cer, din materia ei intimă, sunete duioase… Rivalitatea dintre doi pianişti care se urăsc de moarte, fiecare aspirând, ...

citește »

„Cine‑mi va scrie povestea?”

Una dintre cărţile care trebuiau scrise este, fără niciun dubiu, şi romanul lui Adrian Lesenciuc – Balada (roman, Ed. Creator, Braşov, 2020, 342 p.) care aduce în prim-plan „povestea” plină de lumină a compozitorului Ciprian Porumbescu îmbrăţişată şi vegheată de figura tatălui său, preotul Iraclie, un adevărat Iov care poartă pe umerii săi destinul familiei şi al comunităţii pe care ...

citește »

Cât de mult se mai citeşte?

Cartea şi pasiunea de a citi au ajutat la dezvoltarea variatelor specializări, care au împins societatea umană înainte: de la legislatori la comercianţi şi negustori; de la medici şi jurişti la arhitecţi şi liberi profesionişti. Mii de profesii au apărut şi evoluat în istorie datorită cărţii şi dorinţei de a citi, scrie, studia. Până nu demult, oamenii simplii erau adesea ...

citește »

Contemporanul şi Ideea Europeană

Contemporanul de acum mai bine de 100 de ani este un magazin ce pune accent pe beletristică, pe ideile sociale şi de familiarizare a maselor populare cu ştiinţele…   Contemporanul în 1881   La începutul secolului al XX‑lea literatura română se situează preponderent pe palierul de influenţă junimistă şi simbolistă. Vechile reviste de prestigiu din secolul al XIX‑lea continuă şi ...

citește »

„Evoluţia automaticii a fost spectaculoasă în ultimii 50 de ani”

Vulnerabilităţile automatizării   Mihaela Helmis: Cu dvs. domnule academician Ioan Dumitrache, profesor universitar, doctor şi acum Secretar General al Academiei Române, se poate spune la pas, chiar în toţi paşii, o istorie a automaticii româneşti, dacă ne gândim la felul în care eraţi ales să rămâneţi cadru didactic, deja de la absolvire, în proaspăt înfiinţata Facultate de Automatică din Bucureşti. ...

citește »

Lucian Blaga şi cenzura transcendentă

Filosofia lui Lucian Blaga vine pe linia tradiţiilor creatoare ale romantismului german târziu, ale cărui ultime ecouri le‑a mai prins în studenţia sa vieneză… Personalismul energetic răspunde şi exigenţei pe care Rădulescu-Motru însuşi o stabilise ca o condiţie de existenţă pentru o adevărată filosofie românească, cea de a satisface nişte nevoi şi cerinţe reale izvorâte din viaţa societăţii româneşti. În ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest