Din ultimul număr:
Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Contemporanul şi Ideea Europeană

Contemporanul şi Ideea Europeană

Contemporanul de acum mai bine de 100 de ani este un magazin ce pune accent pe beletristică, pe ideile sociale şi de familiarizare a maselor populare cu ştiinţele…

 

Contemporanul în 1881

 

La începutul secolului al XX‑lea literatura română se situează preponderent pe palierul de influenţă junimistă şi simbolistă. Vechile reviste de prestigiu din secolul al XIX‑lea continuă şi după Primul Război Mondial, Convorbiri Literare promovând junimismul, iar Literatorul continuând simbolismul de inspiraţie franceză. Transformările petrecute prin actul Marii Uniri determină apariţia unor curente şi mişcări literare bazate pe alte principii şi valori, creând diversitate şi schimbări pozitive în viaţa culturală. Perioada interbelică de început se caracterizează printr‑o înflorire a masei publicistice care reflectă atitudinea militant‑patriotică, civic‑naţională, de înaltă responsabilitate umanistă sau expresie politică, luând naştere adevărate societăţi cu ideologii proprii, cu programe bine definite şi colaboratori fideli. Societăţilor literare li se asociază periodice care publică opere ale întemeietorilor şi susţinătorilor acestora, „mari reviste literare de ţinută şi stil, reviste cu ambiţii doctrinare preocupate de promovarea unor ideologii literare”[1] cum sunt: tradiţionalismul şi modernismul. Tradiţionalismul pune accent pe apărarea tradiţiei, cultivă valorile naţionale, idealizează trecutul, manifestă interes pentru folclor şi îşi îndreaptă critica spre ceea ce reprezintă modernism. Promovând tradiţionalismul, Sămănătorul se situează pe axa sămănătorismului, Viaţa Românească susţine ideile poporaniste, Gândirea creează gândirismul. În opoziţie cu tradiţionalismul se află modernismul teoretizat de Eugen Lovinescu, promovat în special de Sburătorul. Susţinând scriitorii consacraţi, indiferent de influenţa sau apartenenţa la curentele şi mişcările literare ale vremii, dar şi tinerele talente, revista este asociată ideologiei literare (modernism) ce face trecerea de la neojunimism şi simbolism la avangardă, combătându‑le pe cele tradiţionaliste ca sămănătorismul şi poporanismul.

Contemporanul se apropie de principiile modernismului prin curentul numit constructivism, fiind strâns legată de mişcarea socialistă şi muncitorească. Revistele literare, „documente expresive ale devenirii culturii şi literaturii naţionale […] centralizând câteva din principalele direcţii ale spiritului românesc”, devin factori prin care valorile clasice ale literaturii române se înscriu în rândul valorilor universale. Revistă cu profil aparent nepolitic, precumpănitor ştiinţific şi cultural, apărând poziţiile „materialismului militant şi al socialismului ştiinţific”, Contemporanul rămâne cea mai importantă publicaţie de orientare socialist‑muncitorească ce apare la Iaşi, în anul 1881, fiind fondată de Constantin Mille, Ion şi Sofia Nădejde. În contextul în care cenaclul Junimea suferă un oarecare declin, iar revista Convorbiri literare este mutată la Bucureşti, începând cu anul 1885, teoreticianul şi criticul Constantin Dobrogeanu Gherea se alătură echipei de conducere, având o contribuţie covârşitoare la realizarea revistei Contemporanul. Până în 1889 apare sub titlul Contemporanul, iar între 1922‑1932 sub cel de Contimporanul.

Poeţii, prozatorii şi criticii care publică în Contemporanul influenţează literatura română de la începutul secolului al XX‑lea, încercând aducerea ei la nivelul păturilor mijlocii şi de jos ale societăţii. Ion Creangă şi Anton Bacalbaşa s‑au numărat printre colaboratorii revistei. O serie de alţi scriitori, începând cu Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Ion Al. Brătescu Voineşti, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga sau Mihail Sadoveanu, sunt influenţaţi de ideile promovate în paginile ei, contribuind cu articole şi texte. Având subtitlul revistă literară şi ştiinţifică, Contemporanul de acum mai bine de 100 de ani este un magazin ce pune accent pe beletristică, pe ideile sociale şi de familiarizare a maselor populare cu ştiinţele, având menirea de a scoate mentalitatea publicului larg din prejudecăţi, superstiţii şi obscurantism. Pe lângă instruirea materialist‑ştiinţifică dorită de promotorii ei, revista dezvoltă gustul pentru lectură, scris şi cultură în general.

Ideea Europeană apare pentru prima dată la 25 iunie 1919 la Bucureşti sub conducerea lui Constantin Rădulescu‑Motru. La început este o publicaţie săptămânală, bilunară timp de câteva luni ale anului 1925 şi lunară din 1926 până în 1928. Cu scopul declarat de a informa cititorii despre mişcările, curentele de idei şi transformările sociale din Europa, printr‑o serie de articole, eseuri şi anchete cu caracter sociologic şi politic, se fac paralele cu realităţile româneşti. Permanent legată la realităţile europene, revista „democratică, destinată cunoaşterii raporturilor dintre cultura românească şi cultura europeană”[2], cons­tituie avangarda literaturii româneşti, pe care o publică scriitorii George Bacovia, Lucian Blaga, Demostene Botez, Ion Pillat.

O imagine specifică din acele vremuri şi un exemplu grăitor al percepţiei revistei se poate desprinde şi printr‑un studiu documentar asupra rubricilor de promovare a culturii scrise aflate în ziarele şi revistele vremii, sub forma diferitelor anunţuri bibliografice şi reclame care îi semnalează apariţia. Dintre titlurile de presă, cele mai reprezentative ziare cu caracter generalist, având frecvenţă zilnică şi care pot oferi o imagine specifică sunt Adevărul şi Universul. O primă identificare a unei forme de promovare a revistei Ideea Europeană se face la rubrica Informaţiuni, secţiunea Bibliografii din cotidianul Universul, în luna iulie 1919. Anunţul de tip semnal este alcătuit astfel: „Ideea Europeană, anul I, nr. 6 sub conducerea d‑lui profesor universitar C. Rădulescu‑Motru.”[3] Despre numărul 32 al revistei Ideea Europeană aflăm că a apărut, citind o listă cu noile apariţii din luna februarie[4] 1920, publicată în Universul, la aceeaşi rubrică Informaţiuni, secţiunea Biblio­grafii. Anunţuri simple, doar cu informaţia la titlu şi fără multe detalii bibliografice se identifică pe parcursul întregului an 1920, unde numere succesive ale revistei cu „preţul un leu”[5] sunt menţionate în cadrul rubricii. Pe parcursul anului 1920, în luna iunie, Adevărul anunţă succint, prin rubrica sa Cărţi şi reviste: „A apărut Ideea Europeană anul II No. 42”[6]. Numărul 57 din anul al doilea de apariţie a revistei Ideea Europeană, care şi‑a păstrat preţul, costând „un număr 1 leu”[7], este menţionat într‑un anunţ bibliografic tip semnal în luna ianuarie a anului 1921, în Universul, la rubrica Informaţiuni, secţiunea Bibliografii. De remarcat că titlul revistei apare Ideia Europeană, dar, având în vedere normele epocii, este acceptat şi termenul „ideie” conform dicţionarului întocmit de August Scriban în 1939. Alte anunţuri referitoare la revista Ideea Europeană, aflată în anul al treilea de apariţie, se regăsesc în cotidian, pentru numerele 69[8] şi 73[9]. Revista ilustrată enciclopedică Ilustraţia[10], la începutul lunii octombrie 1921, relevă că Ideea Europeană este „interesantă mai ales prin articolul despre Annie Besant, care e o formidabilă personalitate intelectuală şi este prezidentă a Societăţii Teosofice”[11], aflate în India, între 1907 şi 1933. Annie Besant, care a trăit între anii 1847‑1933, este cunoscută în epocă drept feministă, liber cugetătoare, scriitoare engleză. Nonconformistă, datorită convingerilor ei religioase neconvenţionale, în perioada londoneză luptă pentru ameliorarea condiţiilor de lucru şi de viaţă ale clasei muncitoare engleze. În anul 1888 organizează mişcări de protest ale muncitorilor de la fabrica de chibrituri din Londra. Datorită notorietăţii este aleasă în London School Board şi „reuşeşte să obţină mese gratuite pentru copiii săraci din şcolile capitalei”[12]. În luna noiembrie, aceeaşi Ilustraţia, la rubrica Revista Revistelor secţiunea Române, notează că numărul 76 al publicaţiei Ideea Europeană conţine „un răspuns public al filosofului şi psihologului C. Rădulescu‑Motru la adresa‑protest a Uniunii Evreilor Pământeni prin care vrea să desolidarizeze această U.E.P de «frunzele putrede ale neamului evreiesc aruncate în gunoiul drumurilor» care, ca Schuller, Honigmann şi alţii, numai cinste nu‑i fac”[13]. Rubrica este însoţită de o grafică ce înfăţişează o persoană de condiţie medie după vestimentaţie, care, pe o vreme ploioasă, stă într‑un picior din cauza bălţilor de apă formate în faţa unui chioşc de ziare, cu un exemplar al unei publicaţii în mână. Desenul este un semnal cu privire la rolul informaţional şi educativ pe care îl au ziarele şi revistele în societate.

 

Conferinţele şi culturalizarea maselor

 

În perioada Marii Uniri apar asociaţii ştiinţifice şi culturale care promovează şi difuzează ştiinţa şi artele. Asociaţia pentru Studiul şi Reforma Socială, fondată în anul 1918 de grupul de savanţi: Dimitrie Gusti, Vasile Pârvan, Virgil Madgearu etc., este un promotor al cunoaşterii pe cale ştiinţifică a realităţii româneşti în vederea iminentei reforme sociale. Asociaţia se constituie într‑un exemplu pentru alte societăţi care promovează ştiinţa, învăţământul şi artele.

În perioada 1918‑1921, conferinţele sunt, de cele mai multe ori, organizate ca prelegeri susţinute în faţa unui auditoriu, mai mult sau mai puţin specializat; din ciclul de conferinţe cu public, două sunt de o importanţă excepţională în epocă: Ideea Europeană şi conferinţele Studio.

Sub auspiciile Societăţii Române de Filosofie în aula Fundaţiei Universitare Carol I din Bucureşti se ţin conferinţele Ideea Europeană, reuniuni între oameni care împărtăşesc aceleaşi preocupări pentru filosofie, drept sau politică. Participă personalităţi ca filosoful Nae Ionescu, Alice Voinescu, Mihail Antoniade, traducătorul lui Kant, iar dezbaterile se desfăşoară asupra unor teme ca utopia, idealismul, pragmatismul etc. Conferinţele se adresează unui public select, cu deschidere către cunoaştere şi o oarecare pregătire academică. Elita societăţii bucureştene participă la întâlnirile Ideea Europeană, unde accesul este, de obicei, contra cost.

Despre conferinţele Ideea Europeană cotidianul Adevărul informează frecvent în cursul lunilor noiembrie şi decembrie 1920. Rubrica Viaţa artistică, secţiunea Literatura anunţă în 18 noiembrie că acestea „vor continua joi 18 cor., 5 jum. precis”[14] invitatul serii fiind dr. Sebastian Şerbescu, specialist în drept şi „fost şef al biuroului de presă de la Paris” care va vorbi despre „I. Ulianov Lenin sau Utopia în acţiune”. Ziarul anunţă că biletele de intrare se găsesc la adresa: Pasagiul Român nr. 22 şi la principalele librării din capitală. Din Adevărul se notează că joia, la ora 17.30, în aula Fundaţiei Universitare Carol I, se ţin săptămânal întrunirile Ideea Europeană. În 2 decembrie conferenţiază „dr. Nicolae C. Ionescu despre Walther Rathenau, idealismul pragmatic”[15]. Biletele se găsesc „numai în Pasagiul Român No 22”. Anunţul apare în data de 3 decembrie, ulterior desfăşurării evenimentului, iar textul informează „astă seară joi, 2 decembrie”, ceea ce denotă că anunţul a fost preluat din numărul anterior al cotidianului. În 10 decembrie anunţul se regăseşte a posteriori, cu sintagma „astă‑seară joi 9 decembrie”[16]. Alice Voinescu, „doctor în filosofie de la Sorbona, despre Herman Cohen, un Plato modern”. Biletele se găsesc la Pasagiul Român, „20”, probabil o eroare, numărul imobilului menţionat anterior fiind 22. Adevărul relatează peste două săptămâni despre „ciclul conferinţelor”[17] Ideea Europeană care continuă cu prelegerea „domnului M. Antoniade despre William James: Pragmatismul”. Biletele se găsesc în „Pasagiul Român 20 şi la principalele librării”.

În capitală şi în alte oraşe ale ţării se desfăşoară conferinţe publice, unde o personalitate expune un subiect sau o temă din domeniul ştiinţei, artei sau politicii. Revista Gazeta Cărţilor anunţă în rubrica de profil apariţia unor lucrări ştiinţifice sau popular‑educative cu tematici diferite, care au la bază o conferinţă. Popularizarea culturii în rândul maselor se face şi prin tipărirea textelor conferinţelor populare educative organizate pentru oamenii de la sate, sub formă de broşură. Dumitru Munteanu‑Râmnic, directorul Gazetei cărţilor, scrie, în cuvântul introductiv din primul număr al suplimentului revistei România viitoare, despre scopul pentru care a fost creată. Suplimentul, un buletin bibliografic lunar, conţine titluri curente şi retrospective din literatură, ştiinţe, arte. Autorul susţine formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură la copii şi tineret în timpul liber, organizarea cenaclurilor literare ca modalitate de educaţie şi folosirea unor instrumente cum sunt publicaţiile sau conferinţele. „O bună experienţă am mai făcut cu chestiunea citirii elevilor în afară de şcoală (broşuri, conferinţe, societăţi de lectură, acţiunea directă şi Biblioteca Şcoalei Secundare). Urmează deci alegerea materialului, prilejul şi îndemnul”[18]. Prin urmare, conferinţa, formă de comunicare publică a unor informaţii, este un instrument util în educarea şi culturalizarea maselor. I.M. Raşcu, profesor de Limba Română la un liceu din Focşani, publică într‑un anuar o pledoarie pentru participarea la cenaclurile literare în urma cărora instituţia şcolară editează lucrările elevilor şi profesorilor: „Activitatea de orice fel a unei Societăţi nu trebuie să rămână tăinuită şi chiar când manifestările ei se adresează unui număr restrâns de persoane e instructiv ca şi publicul mare să cunoască acele manifestări, mai ales că după o tradiţie universal răspândită reuniunile, asociaţiile, societăţile, instituţiile şi oricum se vor mai fi chemând adunările în vederea unui anumit scop ale diferitelor persoane obişnuiesc să explice prin anale, buletine, anuare sau altfel de publicaţii rostul lor şi să expună rezultatele silinţelor desfăşurate într‑o anumită perioadă de vreme”[19].

Prin astfel de iniţiative viaţa spirituală a oamenilor de acum 100 de ani se amplifică sub toate aspectele, iar cultura cunoaşte o dezvoltare remarcabilă. Populaţiei adulte, tinerilor li se oferă o largă varietate de opţiuni de informare şi accedere la cultură prin intermediul asociaţiilor, societăţilor şi cenaclurilor literare sau muzicale, dar mai ales al cărţilor, ziarelor şi revistelor.
 

Bibliografie:

Cărţi: Academia Română (coord. Gheorghe Platon). Istoria Românilor. Volumul VII, tomul II: De la Independenţă la Marea Unire. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2003, 692 p.; Hangiu, Ion. Dicţionarul presei literare româneşti (1790‑2000), ediţia a 3‑a. Bucureşti: Editura Institutului Cultural Român, 2004, 920 p.; Petcu, Marian. Istoria jurnalismului şi a publicităţii în România. Iaşi: Editura Polirom, 2007. 211 p.; Rotaru, Ion. O istorie a literaturii române de la origini până în prezent. Bucureşti: Ed. Dacoromână TDC, 2009, 1329 p.; Scriban, August. Dicţionaru limbii româneşti. Etimologii, înţelesuri, exemple, citaţiuni, arhaizme, neologizme, provincializme, ediţiunea întîia. Iaşi: Institutul de arte grafice Presa bună, 1939, 1447 p.

Periodice: ADEVĂRUL, colecţiile 1919‑1921; Gazeta Cărţilor, colecţia 1921; Ilustraţia, colecţiile 1919‑1921; Universul, colecţiile 1918‑1921.

Resurse web: Anuarul Societăţii Literare „Gr. Alexandrescu” a elevilor de curs superior din Liceul „Unirea” din Focşani. Anul şcolar 1919‑1920. [online] [accesat 07.11.2020]. În: Revista noastră. Publicaţie a elevilor şi profesorilor Colegiului Naţional „Unirea” din Focşani (fondată 1912). Disponibil pe Internet: http://revistanoastra.lufo.ro/files/anuar_nr_1_1919‑1920.pdf; Contemporanul, an 7, nr. 1, ianuarie‑februarie 1889 [online] [accesat 07.11. 2020]. Disponibil pe internet:http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/ 123456789/53800/1/ BCUCLUJ_FP_279367_1889‑1891_ 007_ 001.pdf; Editura Darclée. Autor/Annie Besant. [online] [accesat 07.11.2020]. Disponibil pe Internet: https://www.edituradarclee.ro/reincarnarea‑editura‑darclee‑annie‑besant?manufacturer_id=31

■ Expert, Centrul Naţional al Cărţii, Institutul Cultural Român

 

Note:
[1] Platon, Maria. Dezvoltarea culturală între 1878 şi 1918. În Academia Română (coord. Gh. Platon). Istoria Românilor, vol. VII, tom II. De la Independenţă la Marea Unire, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, p. 555.
[2] Hangiu, Ion. Dicţionarul presei literare româneşti (1790‑2000), ediţia a 3‑a, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 349.
[3] Universul, an 37, nr. 245, miercuri, 30 iulie 1919, p. 2.
[4] Universul, an 38, nr. 69, luni, 2 februarie 1920, p. 3.
[5] Universul, an 38, nr. 132, duminică, 30 mai, 1920, p. 3.
[6] ADEVĂRUL, an 33, nr. 11101, joi, 10 iunie 1920, p. 2.
[7] Universul, an 39, nr. 8, joi, 13 ianuarie 1921, p. 3.
[8]  Universul, an 39, nr. 146, sâmbătă, 2 iulie 1921, p. 3.
[9]  Universul, an 39, nr. 191, miercuri, 24 august 1921, p. 2.
[10]  Revistă cu apariţie lunară, ce conţine rubrici specializate bibliografice, cum ar fi Revista revistelor, cu secţiunile Române sau Străine.
[11]  Ilustraţia, an 10, seria 2, nr. 7, octombrie 1921, p. 12.
[12] Editura Darclée. Autor/Annie Besant. [online] [accesat 07.11.2020]. Disponibil pe Internet: https://www. Editura darclee.ro/reincarnarea-editura-darclee-annie-besant?manufacturer_id=31
[13]  Ilustraţia, an 10, seria 2, nr. 8, noiembrie 1921, p. 11‑12.
[14] Adevărul, an 33, nr. 11238, joi, 18 noiembrie 1920, p. 2.
[15] Adevărul, an 33, nr. 11251, vineri, 3 decembrie 1920, p. 2.
[16] Adevărul, an 33, nr. 11257, vineri, 10 decembrie 1920, p. 2.
[17] Adevărul, an 33, nr. 11267, miercuri, 22 decembrie 1920, p. 2.
[18] Gazeta cărţilor, an 1, nr. 1, marţi, 15 februarie 1921, p. 1‑3.
[19]  Anuarul Societăţii Literare „Gr. Alexandrescu” al elevilor de curs superior din Liceul „Unirea” din Focşani. Anul şcolar 1919-1920. [online] [accesat 07.11.2020]. În: Revista noastră. Publicaţie a elevilor şi profesorilor Colegiului Naţional „Unirea” din Focşani (fondată 1912). Disponibil pe Internet: http://revistanoastra.lufo. ro/files/ anuar_ nr_ 1_ 1919-1920.pdf

Mihaela Racoviţeanu

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest