Articole din

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2021 Suplimentul de istorie București în 5 minute Editorial Nicolae Breban • Un adevăr al fiinţei / 3 Portrete în relief Marian Victor Buciu • Creaţia realităţii / 4 Cronica literară Ştefan Borbély • Sufleteşte, baroc… / 5 Inedit Lecţii de istorie a filosofiei Alexandru Surdu • Problema transcendenţei în Trilogia cunoaşterii / 6 Clubul ...

citește »

Un adevăr al fiinţei

Am fost, cu siguranţă, fascinat ca mulţi, ca o cohortă de adolescenţi şi post‑adolescenţi, şi apoi adânc marcat oarecum, în pustia şi rotitoarea maturitate, fertilă în felul ei, o, deloc ingrată cu subsemnatul, de cunoscuta deviză înscrisă pe arhitrava templului de la Delphos şi devenită canon al universului universitar european şi nu numai: gnostos seauton/ cunoaşte‑te pe tine însuţi! Acum ...

citește »

Creaţia realităţii

Circum‑scrierea sensului   Continui să mă refer la dificultăţile sensului, ajunse până la dispariţia acestuia, în nuvele din Act gratuit de N. Breban. Trei aspecte mai am să adaug. Bolnav de mania grandorii, Vlad Negreanu (Romanţă neagră într‑o ţară roşie) nu doar că nu ignoră înţelegerea, dar pare că o consideră într‑un mod excesiv, strict individual, şi crede că el ...

citește »

Sufleteşte, baroc…

„De o viaţă întreagă – îi mărturiseşte Dorin Tudoran lui Ovidiu Şimonca într‑un interviu din Observator Cultural (21 ian. 2011) – fac efortul să fiu raţional.” Sarcină deloc uşoară, dacă ţinem cont de faptul că destinul autorului Cântecului de trecut Akheronul (carte pe care fiecare membru al generaţiei mele a citit‑o în cheie orfică, blanchotiană) a fost configurat, în cele ...

citește »

Problema transcendenţei în Trilogia cunoaşterii

Lucian Blaga, în Schiţa unei autoprezentări filosofice, afirmă, încercând să‑şi expliciteze ideile fundamentale ale sistemului, că „lucrul în sine”, despre care vorbeşte Kant, nu este decât una dintre nenumăratele variante posibile ale ideii de mister. Referinţe asemănătoare face Blaga şi în legătură cu „noua teorie a cunoaşterii” care ar fi o completare, din perspectiva fizicii moderne, a celei kantiene, potrivită ...

citește »

Istorie prin călători la începuturile modernităţii româneşti

Acum un veac, în 1920, Nicolae Iorga oferea publicului o Istorie a românilor prin călători, iar în vremea noastră savanţi de talia Mariei Holban şi a lui Paul Cernovodeanu au ostenit rodnic – alături de alţi studioşi – pentru crearea colecţiei academice Călători străini despre ţările române, un capitol dens şi colorat din civilizaţia noastră fiindu‑ne restituit pe calea imagologiei, ...

citește »

Printre scriitori şi cărţi

„Gândirea vieţii printre cărţi este una în mişcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanţe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răz‑gândirea ţine şi ea aproape.” Reflectând asupra naturii metamorfotice a exerciţiului critic viu, invariabil evolutiv şi străin de inflexibilitatea cu pretenţii de infailibilitate a multor colegi de breaslă, Irina Petraş îşi asumă nu numai ...

citește »

Introducere în bestiarul liric al lui Attila F. Balázs

Vă mărturisesc un secret în premieră. De fiecare dată când s‑a întâmplat să semnez vreun studiu critic legat de poeţi, insightul arhetipal, adoptat de bună voie şi nesilit de nimeni, s‑a dovedit a fi salvator. Metoda, nepatentată deocamdată după ştiinţa mea în alte literaturi, aduce întrucâtva cu un soi de radiestezie culturală ce împinge la suprafaţa receptării sursele tectonice şi ...

citește »

Lirica elegiacă

Promotor al avangardismului românesc, Ion Vinea nu rămâne un simplu teoretician al curentelor de avangardă. Caută să inoveze în profunzime expresia poetică, conştient de artificialitatea şi limitele esteticii dadaiste, impuse de Tristan Tzara, care nu inovează lirismul decât la suprafaţă, prin procedee mecanice, sterile. În viziunea sa, dadaismul nu e decât un spectacol prea zgomotos şi artificial în formele sale ...

citește »

Unirea de la 1859 – temeiul solid al României moderne

Unirea de la 1859 s‑a făcut bine aşa cum s‑a făcut, cu rânduială şi chibzuinţă. Ea trebuie studiată în şcoli ca atare, ca bază a Marii Unirii şi a tuturor înfăptuirilor care, între anii 1859 şi 1918, au condus la aplicarea programului Revoluţiei Române de la 1848… Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti în 1859 a fost un act fundamental pentru ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest