Contemporanul » pagina 3

Nicoleta Sălcudeanu: Erezia bunului simţ

Nu întâmplător am folosit un titlu orwellian. Pentru un om cu sensibilitate culturală vie şi cu un sănătos simţ al istoriei, este greu de alungat sentimentul trăirii pe viu a unei distopii; sentimentul că rinocerizarea, mancurtizarea, ketmanizarea, nu sunt simple metafore, dă fiori reci pe spate. Lumea nu e o teleologie, ci e predispusă la repetarea, mereu şi mereu, a ...

citește »

Aura Christi: Trepte în octombrie… şi alte poeme

Trepte în octombrie                                      Se dedică prietenului meu, Gabriel Andreescu Şarpele morţii a plecat de veacuri şi toamna ţi-a crescut abrupt din tâmple. Soarele-i sus de tot; îl ţii galeş pe creştet ca pe o amforă. Moirele frunzelor ştiu ce o să se-ntâmple. Fiindcă te-ai întors din depărtări, grădina ta surâde în măceşe, octombrie aprinde ruguri printre nori, în ...

citește »

Horia Pătraşcu: Contradicţie şi unitate

De când cu ideea de Hristos – lumea nu se mai împarte în oameni şi Dumnezeu pentru simplul fapt că această nouă realitate descoperită a omului-⁠dumnezeu sau a lui Dumnezeu-⁠Om obligă pronunţarea unei realităţi mai vaste, adoptarea unui concept comun omului şi lui Dumnezeu. Arta cuvântului este de cele mai multe ori arta de a împăca, armoniza contradicţiile. Dar asta ...

citește »

Maria-Ana Tupan: Iluminişti, iluminaţi

David Bosc e un maestru al picturii în cuvinte, înzestrat, ca şi Ėlie Faure, cu capacitatea de a inversa alchimia artistului care a transsubstanţiat lumea în reprezentare pentru a recupera senzaţia covârşitoare a prezenţei reale a vieţii şi istoriei Pentru a nu se crede că parlamentarii sunt străini de filosofia politică, un deputat a ţinut să justifice reducţia sferei dezbaterilor ...

citește »

Alex. Ştefănescu: Succese ale românilor în străinătate

Nu vreau să recurg la o retorică ieftină, dar sunt nevoit să recunosc că mi-⁠au dat lacrimile aflând că la 15.000 de kilometri de România membrii Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului dintr-⁠o ţară imensă (a şasea ca mărime de pe glob) au fost profund impresionaţi de o poezie a lui Eminescu. Cum s-⁠a ajuns la acest moment fericit? Mira Feticu, ...

citește »

Luiza Barcan: Tehnocrat – apostat

Şi pentru ca tehnocraţia să poată lovi mortal Biserica ortodoxă, noii guvernanţi, impuşi de un occident aproape complet secularizat, au făcut un gest pe care nici măcar statul comunist nu şi l-⁠a permis: i-⁠au tăiat total bugetul, după ce mai întâi n-⁠au încetat să o şubrezească prin atacuri directe sau indirecte, orchestrate în presă şi aplaudate de o masă amorfă ...

citește »

Constantin Lupeanu: Calea cunoaşterii

Uite că ne apropiem cu repeziciune de Crăciun, de Anul Nou 2016 şi te rog să reţii că, prin Institutul Cultural Român de la Beijing, inaugurat oficial la mijlocul lunii Iulie anul acesta, în China s-⁠au făcut simţite adesea suflul Carpaţilor, zvonul câmpiei Române, legănarea apelor Dunării Dragul meu prieten, filosofia vieţii pe aici este: să citeşti zece mii de ...

citește »

Dana Duma: Pariul normalităţii

Festivalul internaţional al filmului de la Antalya 2015 Cu voci distincte, numeroase, cinematograful din Turcia parcurge o perioadă fastă şi înnoitoare. Susţinerea de care se bucură industria filmului de aici poate genera invidia oricărei ţări europene cu legislaţii naţionale proteguitoare Pentru a doua oară invitată la Festivalul internaţional al filmului de la Antalya, am fost martorul unei ediţii cu numărul ...

citește »

Călin Căliman: Premiile APTR – ediţie jubiliară

Din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a televiziunilor noastre pe parcursul acestui sfert de veac este serialul Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, care ar fi binemeritat Marele Premiu al ediţiei jubiliare Ediţia a 25-⁠a, „Jubiliara”, a Premiilor Naţionale de Televiziune, decernate de A.P.T.R. (Asociaţia Profesioniştilor din Televiziunea Română), a avut un caracter deosebit faţă de ...

citește »

Dana Oprica: Retrospectivă

Peste câţiva ani, o vedeam înscrisă la cursurile de limba română organizate la Madrid. Spaniolii, englezii, francezii, italienii, nemţii care studiază limba română sunt mânaţi la cursuri fie de propria pereche, în cazul familiilor mixte, fie de superiorii care au decis să-⁠şi extindă afacerile în România. Anul trecut, pe vremea asta, mă frământam la gândul că voi ajunge pentru prima ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest