Contemporanul » Noutăți editoriale » Contemporanul nr. 05 Mai 2022

Contemporanul nr. 05 Mai 2022

Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2022

În loc de editorial
Nicolae BrebanDostoievski – un scriitor dubios? /  3
Eu nu ştiam cine e Dostoievski. Am bănuit eu că e un slav. Pe copertă era desenat un fel de mujic cu cizme, cu părul lung şi cu cravaşă.

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Cultura mare din cotidianul mărunt /  4
Chemat să vorbească elevilor despre poezie, scriitorul e întrerupt de rezistenţa adolescenţilor. Pentru ei, cel din faţa lor nu putea fi poet, pentru că poeţii au murit.
Mai mult, toţi scriitorii sunt morţi. Poetul care trebuie să‑i convingă pe nubili că poezia există, chiar dacă nu mai poate visa la ridicarea poeziei deasupra concurenţei de zi cu zi.

Cronica literară
Ştefan BorbélyAtributul excelenţei (I) /  5
Scriitori români de azi de Eugen Simion a fost, în bună măsură, seria de carte autohtonă definitorie pentru devenirea de sine a generaţiei literare din care fac parte.
Eugen Simion părea să fie, pentru noi, clujenii, personalitatea cea mai aulică, detaşată şi neîndoios cea mai dificil de abordat, exilată la vârful unui profesionalism glacial impecabil.

Polemice
Mircea PlatonRăzboi şi şcoală /  6
Dacă naţiunea e, de fapt, o familie extinsă, şi ţara, patria, este locul acelei familii, cum poţi să mai ai o patrie dacă nu ai decât la momente excepţionale conştiinţă naţională?

Poemul lunii
Lucian Blaga • Cântăreţi bolnavi /  6

Academia Română. Eveniment
Expoziţia „Ion Heliade‑Rădulescu – 220 de ani de la naştere” /  7
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române
Membru fondator al Societăţii Academice Române, devenită Academia Română, Ion Heliade‑Rădulescu a fost primul ei preşedinte, în perioada 1867‑1870.

Mircea Dumitru • Ştiinţă, adevăr, democraţie – o alianţă problematică? /  7
Citatul lunii: „Fără şcoală să nu aştepte nimeni nici părinţi buni, nici fii buni, şi, prin urmare, nici stat bine organizat şi bine cârmuit şi păstorit.” / Ion Heliade-Rădulescu

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu • „Începutul continuu” /  8
Lectura clasicilor este o probă a labirintului, o expediţie complicată de re‑cunoaştere.
Păşeşti în rumoarea vocilor anterioare. Cauţi, îmbogăţit, un interstiţiu. Îţi însuşeşti cadenţa. Vrând, nevrând, calci şi pe urme străine.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Dimineţile speranţei /  9
Regăsindu‑mi rădăcinile identitare clătinate, am început să‑mi construiesc o identitate în poezia tratată ca un destin în devenire.
O lume în care – după cum afirma în ultimii săi ani de viaţă Martin Heidegger – ne‑ar putea salva numai un zeu (Dumnezeu).

Noutăţi • Evenimente • Academia Română
Ioan‑Aurel Pop, al doilea mandat de preşedinte al Academiei Române /  10
Adunarea Generală a Academiei Române, alcătuită din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare, şi‑a exprimat opţiunea cu o majoritate de 142 din 157 voturi exprimate

Basarab Nicolescu la 80 de ani /  10
Considerat revoluţionar în acel moment şi stârnind polemici de natură ştiinţifică, conceptul teoretic Odderon a fost confirmat experimental la începutul anului 2018 de cercetătorii de la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară.

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel PopControversa privind soarta evreilor din Franţa de la Vichy /  11
Holocaustul a fost o catastrofă umanitară fără egal, care a pedepsit un întreg popor, cel evreu, pentru simpla vină de a fi existat.
Crima rămâne crimă şi deportarea în lagăre ale morţii rămâne drum spre moarte, dar demnitatea unor oameni merită, totuşi, apărată, ca şi ideea că răul nu poate birui întotdeauna şi oriunde.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Jean‑Jacques Askenasy • Regalul de poezie Horaţiu Mălăele /  12
Deci, iată‑ne, iubito, la margine de Timp,
De fi‑vei tu zeiţă, eu îţi voi fi Olimp
De fi‑vei cer, voi fi abis,
De fi‑vei somn, îţi voi fi vis!

Teşu Solomovici • Eminescu în ebraică /  13
„Literatura română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbii naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire, până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti”.
Eminescu avea un spirit cu adevărat european: nu era nu antisemit, dovadă: prieteniile lui cu atâţia evrei, cultura lui destul de avansată în domeniul ebraic şi al Cabalei. Nu se poate spune că era un antisemit.

Lecturi
Theodor Codreanu • Metoda confucianistă în romanul Bunavestire /  14
Când Rusia pravoslavnică a încercat să logodească ortodoxia cu grobianismul socialismului ştiinţific, a ieşit o catastrofă a secolului al XX‑lea, ca şi în cazul lui Hitler, care a confundat creştinismul cu mitologia ocultistă.
El era Stăpânul, Supraomul, pe când ceilalţi deveneau lesne victime ale politicului, întrunirile, programele de orice fel fiind străine fundamental ideilor lui, moştenirii lui atât de originale.

Clubul academicienilor
Ionuţ Vulpescu în dialog cu Răzvan Theodorescu
Despre cultură, mentalitatea românească, dictatură şi destinul intelectualului /  15
Eu rostesc des vorba lui Churchill, care este genială: „Oamenii politici sunt oamenii care privesc către alegerile viitoare. Oamenii de stat sunt oamenii care privesc către generaţiile viitoare”. Cam asta aş dori, pentru că aşa ceva noi nu mai avem.
Naţiunea română – cei care ne ascultă pot să nu fie de acord cu mine, ceea ce este bine, în virtutea spiritului de polemică – stă pe umerii a trei uriaşi: poetul naţional, istoricul naţional şi dramaturgul naţional.
Victoria morală este a celor doi eroi pe care eu îi iubesc: Nicolae Bălcescu, gânditorul utopic, şi Alexandru Ioan Cuza, realizatorul pragmatic.


Eveniment: Dicţionarul General al Literaturii Române
Paul Cernat • DGLR la final. Note despre „nava amiral” a lexicografiei literare româneşti /  19
Dacă privim DGLR ca pe un instrument canonic de lucru – ceea ce şi este! – suntem obligaţi să luăm act de caracterul său de model „ospitalier” major.
Încheierea publicării noii ediţii a Dicţionarului General al Literaturii Române (coordonator general: Eugen Simion), cunoscut şi ca Dicţionarul Academiei Române, a trebuit, ar trebui întâmpinată drept ceea ce este: un eveniment cultural de prim ordin.

Ion Simuţ • Alfabetul scriitorilor români /  20
Dicţionarele, când sunt bine făcute, dau siguranţa de sine a unei culturi, fac parte din structura ei de rezistenţă, din cel puţin două motive: oferă un tablou de valori şi permit orientarea în domeniu.

Bogdan Creţu • Cea mai serioasă lucrare de lexicografie istorico‑literară din cultura română /  21
Nimic nu‑mi poate clinti opinia că avem de a face cu cea mai importantă lucrare de lexicografie din domeniul istoriei literaturii care s‑a făcut în cultura română.

Lecturi la zi
Bogdan Mihai Dascălu • Pe aripile cuvântului /  22
Hellmut Seiler este un înzestrat autor de antologie şi un la fel de bun traducător, cele două abilităţi dându‑şi mâna în cartea de faţă.

Clubul Ideea Europeană • Dinu Lipatti • 105
Alice Barb • Moştenirea lui Dinu Lipatti /  23
O asemenea prorocire făcută de un asemenea nume în profesorat şi în componistică trebuie luată în seamă.
Le-am spus multora dintre ei că Dinu Lipatti a fost şi un mare compozitor, lucru pe care nu-l cunoşteau.

Dan Dediu • Uriaşul Dinu Lipatti /  24
Grupaj realizat de Mihaela Helmis
Este legendar acel recital de la Besancon pe care Lipatti a ţinut să-l termine, cu cortizon în el şi cu tot ceea ce apăruse atunci mai nou.
E Rugăciunea pe care a adus-o în dar lui Dumnezeu pentru că l-a lăsat să termine ceea ce a început.

Eseu
Mircea BragaGeorge Steiner şi destrămarea absolutului /  25
Constructul înlăturat avusese arhitectura unei „mitologii”, înţelegând prin aceasta o „doctrină esenţială”, o anume viziune asupra lumii şi existenţei.
Idealul însemna, astfel, adaptarea la formele superficiilor realului, respectiv asumarea exteriorităţii de suprafaţă ca sursă a manifestărilor interiorităţii.

Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Rescrierea istoriei /  26
Poate fi judecat Cicero pentru că era stăpân de sclavi, atâta vreme cât a avea sclavi în proprietate era în acea perioadă din istoria romană un lucru acceptat?

Lecturi
Simona Modreanu • Vocile criticului /  26
Filtrul acestui prim volum este „francitatea”, urmând ca cele ce se vor închega ulterior să străbată alte întinderi geografice cu amprente româneşti.
Volumul Voci din exil al lui Adrian Dinu Rachieru vine să argumenteze convingător, cu adâncă înţelegere, că operele pribegilor nu trebuie neapărat să (mai) aibă un destin rătăcitor.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Cultură vs pandemie /  28

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Nelly Miricioiu
Dincolo de muzică sau cuvinte: spiritualitatea /  29
Debutul meu la Royal Opera House Covent Garden rămâne, de asemenea, unul dintre cele mai memorabile momente. Împărţeam scena cu legende.
Comparată cu Maria Callas, interpreta a fost invitată să predea în cadrul Programului „Jette Parker” de la Royal Opera House.

Polemice
Magda Ursache • „Meseria de a citi” /  30
Biblia, cartea suverană după Petre Ţuţea, a rămas la locul ei.

(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • În oglinda celuilalt /  31
Remarcabilii autori ai acestei lucrări de sinteză nu se limitează la comentariul unor canoane constituite, ci se doresc exploratori, descoperitori.

Cărţi
Mihai Lisei • Mirajul luminii din cuvânt şi fotografie /  32
O reală calitate a scrisului Mirei Marincaş vine şi din arta aranjării cuvintelor în pagină în raport cu fotografiile ce ilustrează cartea.

Eveniment editorial
Pavel Şușară • Lumea lui Aurel Jiquidi. Aurel Jiquidi, un umanist enciclopedic /  32

Cronica plastică
Luiza BarcanTărâmul scorpiilor şi ghionoaielor lui Gorzo /  34
Gorzo a devenit un nume al scenei internaţionale de artă, pe puterile lui, prin voinţa şi vocaţia lui. Nu s‑a lăsat nici intimidat, nici înfrânt.
Universul vizual al lui Gorzo este populat de personaje fantastice, caricaturizate până la grotesc, alcătuind un fel de bestiar umano‑animalier inconfundabil.

Film
Dana DumaÎnnobilarea melodramei /  35
O bună parte din aceste constante se regăsesc în Mame paralele, unde ingeniozitatea scenaristului a fost apreciată mai mult decât rafinamentul vizual remarcat întotdeauna.
Un gen care este definit ca unul feminin pentru că reprezintă în general probleme, nelinişti ale femeii care trăieşte într‑o lume dominată de bărbaţi.


Lansare‑eveniment: Florin Zamfirescu în Grădina MNLR
Loreta Popa • Arta de a fi om /  36
Mi se pare o carte vie, care îmbină mai multe elemente. Poate fi considerată un manual de arta actorului, dar poate fi şi un început de tratat de arta teatrului. Este şi gândire, şi filosofie a acestei arte.

Eseu
Vasile Muscă • Eminescu. Satul şi copilăria /  37
G. Călinescu, cel mai însemnat biograf al poetului, fixează imaginea satului natal al lui Eminescu într‑o descriere plină de farmec.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • A privi vs a vedea /  38
Peisajul devine, aşadar, natura trecută prin filtrul cultural, şi identificarea lui presupune stăpânirea unor instrumente specifice acestei percepţii secundare.
George Călinescu vorbeşte despre această schimbare de semiotică, relevând ca fiind posibilă uimirea în faţa unui decupaj din natură doar pentru un subiect care a trecut prin experienţa peisajului pictat.

Teatru
Dana Pocea • Miraculosul Beckett /  39
Vidul, lipsa de sens, aşteptarea, frica, timpul, fiecare având ca ţintă finală să scoată la suprafaţă componentele tragice ale condiţiei umane, sunt temele majore.
Interpreţii foarte tineri, depăşiţi cu zeci de ani de vârsta personajelor, nu sunt marcaţi de rutină.

Vă dorim lectură plăcută!

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest