Contemporanul nr. 05 Mai 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Confuzia și lașitatea vârfurilor / 3
Ca să revenim la colonelul de Securitate, Tăbăcaru, avea o atitudine dublă: foarte politicos, dar şi vag ameninţător. Tatona. Nu ştia exact cât de dur poate să fie cu mine.
Aflase că deja în Occident lumea mă cunoaşte, că aici în ţară eram foarte cunoscut. Securitatea lansase zvonul că eu am fugit, încât la doi‑trei ani după întoarcerea mea mulţi mai credeau că eu am rămas în Occident.
Evenimente • Academia Română
Academia Română – 158 de ani de la înființare / 4
Dialoguri academice / 4
Academia Română – Parteneriat științific cu academiile de ramură / 4
De‑a lungul celor 158 de ani de existență, în cadrul Academiei Române au fost elaborate opere fundamentale pentru cultura și știința românească, rezultat al pasiunii și al muncii de cercetare dezvoltate de sute de personalități și zeci de colective științifice.
Cronica literară
Ştefan Borbély • 33 de cântece pentru Didgeridoo / 5
Mi‑am făcut un obicei de a deschide substanțialul eseu Dumnezeu – poet și protector al lumii. Eseu despre întoarcerea religiosului (2016) de fiecare dată când mă aflu în situația de a citi un nou volum de poezie.
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan-Aurel Pop • Europa – o moștenire frumoasă / 6
Memoria e o funcţie şi, după părerea mea, o parte a răului din educaţia actuală vine din faptul că s‑a renunţat la memorie. În anii ’90 s‑a spus: gata, să terminăm cu memorarea.
Cum am învăţat de la Spiru Haret şi de la cei din epoca interbelică, existau nişte reguli precise prin care societatea educaţională funcţiona. Aceste reguli, o parte, n‑ar fi trebuit complet abandonate după 1989.
Suntem obligaţi să încercăm şi să vedem dacă în trecut am avut perioade bune, când învăţământul era la nivel înalt şi lumea ştia despre ce e vorba, şi când cel mai bun computer era creierul omenesc.
Unii din cei de la Bruxelles cred că dacă vor diminua naţiunile, le vor distruge şi vor face un popor european cu cetăţenie pur europeană, toate relele vor dispărea. Dar nu cred că se va întâmpla acest lucru.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • O carte dedicată avangardei / 8
Intrarea unui cercetător pe teritoriul exegezelor consacrate unor domenii intens cercetate comportă și asumarea unui risc, reprezentat de aderența obsesivă la temă, cu rezultate sintetice și reveniri inevitabile.
Radiografierea revistei literare Cahiers du Sud (1925‑1966), ilustrativă pentru dimensiunea internațională a suprarealismului, ocupă primul act al studiului.
Diminețile licornului
Aura Christi • Setea de frumusețe / 9
Ce aștept să găsesc în aceste și alte locuri‑minune de pe fața pământului? Sau aștept pur și simplu să mă regăsesc pe mine însămi, da.
Să mă regăsesc pentru a mă reconstrui dintr‑un unghi diferit, vreau să zic, poate chiar aici, acum, în vreme ce admir prin parbrizul mașinii Turnul cu ceas din Yaffo – un fel de străbunic al Turnurilor.
Agenda academică
Punct de vedere al Academiei Române privind valorificarea resurselor minerale ale României / 10
„Șase decenii de la adoptarea declarației din aprilie 1964…” / 10
Să nu se accepte deschiderea lucrărilor de explorare‑exploatare sau concesionarea zonelor respectiv pentru astfel de lucrări.
Conferințele Dalles. „Urmuz – inimitabilul înainte‑mergător” / 10
Remember Nicolae Manolescu
† Timotei Prahoveanul • Faptele, țărâna și eternitatea / 11
A fost un prieten al mănăstirilor şi al vieţii filocalice. Printre ultimele sale rânduri rămân cele care vorbesc despre dorul de moarte.
Academicianul Nicolae Manolescu, văzând felul cum au evoluat lucrurile şi lucrările la Bistrița‑Năsăud, a fost convins să lase unui astfel de loc și custodelui său manuscrisele adunate, care vorbesc despre strădaniile d-sale pe parcursul a peste 60 de ani.
Daniel Cristea‑Enache • Portretul cronicarului în timp / 12
Optzeciști” și „nouăzeciști” precum Mariana Marin, Cristian Popescu, Ioan Lăcustă, Mircea Cărtărescu, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Aura Christi, Răzvan Petrescu, Radu Aldulescu și alții sunt astăzi capitole distincte de istorie literară.
Paul Cernat • Amurgul instituției critice / 13
Alături de Eugen Simion, a fost principalul constructor al canonului literar din România post‑1965. Literatura română postbelică, în ce are ea mai bun, nu poate fi concepută în absența sa.
Polemice
Constantin Toader • Naufragiul școlii românești / 15
Educația ar urma să fie făcută de camerele de supraveghere și organele de ordine, profesorii fiind considerați incapabili să asigure ordinea în sălile de clasă.
Portrete în relief
Liliana Danciu • Paradox(al)ul Eliade / 16
Asemenea lui Moise, eliberatorul și părintele mitic al poporului evreu, căruia Dumnezeu nu i-a permis să pășească pe tărâmul promis poporului ales, destinul a negat savantului român posibilitatea de a-și revedea țara liberă.
Anul acesta se împlinesc 117 ani de la nașterea și 38 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Mircea Eliade, istoric și fenomenolog al religiilor, scriitor, diarist, jurnalist și profesor universitar român de talie internațională.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • O falsă legendă: „Eliade – ideolog al mișcării legionare” / 17
Se putea sublinia extravaganța cazului meu: unicul din «doctrinarii» căruia nu i se cunoaște nici o carte, nici o broșură, nici un articol, nici un discurs care să se refere la partidul politic al cărui ideolog este considerat!
Dacă în urmă cu jumătate de secol, un evreu israelian, Theodor Lavi, a blocat vizita lui Mircea Eliade în Israel, Idel l‑a tradus pe Eliade în ebraică, i‑a comentat opera și l‑a introdus în circuitul universitar israelian. Admirația profesorului israelian pentru Eliade e imensă.
Nu‑mi amintesc să fi scris o singură pagină de doctrină sau propagandă legionare. Dar Sebastian citează câteva rânduri dintr‑un text apărut în cotidianul Gărzii de Fier, «Buna Vestire» (14 decembrie 1937) și intitulat «De ce cred în biruința mișcării legionare». Nu am colaborat niciodată la acest ziar.
În vizor – Ştefan Aug. Doinaş
Marius Miheț • Ștefan Aug. Doinaș și poezia din 1940 / 19
Stampă e poemul central al primelor încercări. Intrând în ritmul publicistic cu euforie, Doinaș scrie neconvingător când are în minte efectul asupra cititorului și reușește poeme valoroase pe măsură ce‑l ignoră.
Tânărul Doinaș înregistrează pulsul cotidian cu ochii spre cer și mintea îngropată în mituri.
Din arhivele demnității creatorilor
Gabriel Andreescu • Cum creează calomnia o ficțiune: cazul Ștefan Aug. Doinaş / 20
În primii ani de existență, activitatea CNSAS a fost o oroare. Unele gafe nu au legătură cu Departamentul de Investigații.
Gravă a fost implicarea Departamentului de Investigații al CNSAS, aflat sub conducerea Germinei Nagâț, în folosirea Arhivei Securității pentru campania de compromitere a unor personalități culturale după anul 2001.
Doinaș fusese deținut politic, o personalitate culturală de anvergură, un om înzestrat cu o pregnantă noblețe.
Faptele pe care Securitatea le‑a ţinut ascunse în arhive se potrivesc cu manifestările publice ale lui Doinaş din ultimele decenii ale regimului comunist
Într‑un studiu dedicat „cazului Ștefan Aug. Doinaș”, insistasem asupra responsabilităților profesionale și penale ale membrilor Colegiului CNSAS participanți la evenimentul din 26 noiembrie 2003.
Agenda culturală
Adrian Preda • Ziua internațională a poeziei / 23
Eveniment
Nicolae Noica la fundația Culturală Dalles a Academiei Române / 23
Agenda culturală
Maria Stanca • Regal cultural marca Ofa Ugir la București / 24
Organizat în ziua echinocțiului de primăvară, evenimentul Renaissance se desfășoară sub semnul echilibrului, al unor noi proiecte de succes și al cooperării, pentru că împreună suntem mai puternice.
Cu o viziune inovatoare, Alina Novac este o susținătoare a eleganței clasice transpuse în contemporaneitate, inspirând și încurajând femeile să‑și exprime puterea interioară și frumusețea lor unică prin autenticitatea personalității.
Corespondenţe din SUA
Mirela Roznoveanu • Poetul în peștera lui Zeus / 25
Mare parte din aceste poeme scrise în insula Creta, afirmând subtil un ritm clasic, limbaj arhaic, rime interne, transcriu o revelație trăită de poet în locul unde s-a născut Zeus.
Deși multe dintre ele sunt dedicate acestui ținut magic care întoarce la poezia antică, poetul nu ne spune ce revelație a trăit.
Eseu filosofic
Vasile Muscă • Kant la tricentenarul nașterii sale / 26
În calendarul filosofic al acestui an este trecută aniversarea a trei secole de la nașterea, în 22 aprilie 1724, la Königsberg, fosta capitală a Prusiei, a lui Immanuel Kant.
Marginalii
Crișu Dascălu • Un film / 27
Au trecut zile și ani și nu s-a mai întâlnit cu fratele lui. Și apoi s-au împlinit cincizeci de ani de când a fost lupta aceea și vechii camarazi au fost chemați să se întâlnească.
Era singura promisiune a unei povești care se poartă pe ea însăși. Căci orice ușă închisă este o promisiune.
Corespondență din Stockholm
Dorina Brânduşa Landén • Întâlnire surprinzătoare cu Marie Krøyer / 28
Marie a fost o femeie cu voință puternică, astfel că a luptat pentru ceea ce își dorea și a început să ia lecții de la diverși artiști din Copenhaga.
Marie a fugit în străinătate, singură și deprimată, s‑a gândit să se sinucidă. Până în vară, Søren s‑a însănătoșit și a fost externat din spital, dar Marie își făcea griji.
Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Cultura contra cultura de masă. Gilles Lipovetsky contra Mario Vargas Llosa / 29
Lipovetsky aduce alte argumente din arsenalul neomarxismului, iar eu refuz să urmăresc dezbaterea. Un Llosa ca voce a bunului‑simț. Din păcate, realitatea este de partea lui Lipovetsky.
Dreptul la replică / 29
Polemice
Magda Ursache • „Cu frica pe spaimă călcând” / 30
Și ce scurt a fost „dezghețul” ideologic, din ‘67 până la Tezele (fără antiteze) din iulie ‘71. Cel care a reacționat cu onestitate a fost Nicolae Breban. Nu‑mi amintesc să fi reacționat altcineva.
„Omul este o existență care își poartă frumusețile cu luptă. De aceea viața sa este atât de frumoasă și de dramatică”.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Arheologii poetico‑filosofice / 31
Valoarea bibliotecii pentru reconstituirea climatului intelectual al vremii și dovada afilierii românilor la marile centre de cultură este inestimabilă.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Sub semnul descoperirii unei vocații / 32
Expoziția de pictură „Secvențe de ritm” a Lucreției Maiorescu, galeria Căminul Artei (etaj), aprilie‑mai 2024.
Suntem în fața unui caz spectaculos de conversie, la vârsta deplinei maturități, a unei doamne care, după ce s‑a format, inițial, ca inginer automatist, s‑a reîntors la ceea ce, probabil, fusese vocația sa neîmplinită: pictura.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Mari proiecte propuse de Muzeul Municipiului București / 33
Palatul Voievodal Curtea Veche va fi un muzeu multifuncțional. Va exista un loc unde vom prezenta permanent ceva.
Film
Dana Duma • Noutăți în filmul francez / 34
Completat de o Competiţie a tinerelor talente (cu scurtmetraje recente), programul Festivalului filmului francez a satisfăcut setea de noutate a cinefililor şi a încurajat distribuitorii să preia unele titluri în repertoriul obişnuit.
Dacă e să mai aleg un titlu favorit din selecţia 2024 a Festivalului filmului francez, aş adăuga, cu entuziasm, Ama Gloria de Marie Amachoukeli, filmul prezentat anul trecut în Semaine de la critique la Cannes.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Elena Moșuc • „Darul primit de la dumnezeu” / 35
După cum spunea regretata jurnalistă Anca Florea, „a plecat ca o necunoscută și s-a întors ca un star”.
Să studiez un rol verdian care este mai puțin cântat în lume, și anume Elena din Vecerniile siciliene de Verdi. Aceasta se va întâmpla pe scena Operei din Zürich în luna iunie.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Oameni nepotriviți ai unui sistem potrivnic / 36
Pentru a îmbrobodi cenzura comunistă, partizanii din Carpați se ascundeau într‑o carte cu haiduci, foști panduri ai lui Tudor.
Căpetenia de haiduci Aguridă Ogaru îl oglindea pe comandantul de partizani Gavrilă Ogoranu.
Literatura străină între Paris şi Stockholm
Sînziana Ravini • Bienala de la Veneția. Străini de pretutindeni / 37
Lipsește din textul catalogului o analiză profundă a conceptului de alienare, iar expoziția este muzeală și nepedagogică, ba chiar pare și mai palidă în comparație cu predecesoarele.
Massimiliano Gioni în 2012 în al său Palatul Enciclopedic a folosit estetica cabinetului de curiozități, Cecilia Alemani în Milk of Dreams în 2022 dimensiunile narative ale visului.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Un scenariu al purificării / 38
Expoziția Suzanei Fântânariu este evident o retrospectivă a artistei, legată de propriul ei parcurs artistic, de propriul istoric, dar pe care eu îl găsesc în strânsă legătură cu cel al muzeului.
Alăturarea de expoziția Brâncuși nu poate fi decât una fericită, care demonstrează cu atât mai mult nivelul maxim de profesionalism al artistei, astfel încât cele două mari evenimente culturale să stea armonios și organic unul lângă altul.
Teatru
Dana Pocea • Între ironie și grotesc / 39
Gelu Colceag este tipul de regizor cu o știință solidă a spectacolului, atât din punctul de vedere al formei, cât și al ideilor.
„Scena e locul unde trecutul devine prezent datorită unei ființe, el este act al memoriei și nu un obiect al memoriei”.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
