Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 08 August 2018

Revista Contemporanul nr. 08 August 2018

Revista Contemporanul nr. 08 August 2018

Editorial
Nicolae Breban ● În ciuda cuminţeniei/ 3
Da, comic sau bizar de-a dreptul, într-o singură noapte, în doar câteva zile care mie mi-au apărut ca ivite dintr-un teritoriu de basm, am devenit „unul din cei mai promiţători tineri romancieri etc., etc.,”, şi de-a dreptul amuzante erau figurile nu puţinor cunoscuţi sau necunoscuţi, colegi de generaţie, redactori de reviste, activişti, dar şi oameni de pe stradă, care mă priveau cu un fel de uimire oarbă, aşa cum contempli un fenomen în care nu crezi, ceva ce e în totală discordanţă cu toate normele şi legile în vigoare.

Istorie şi critică literară
Bogdan Creţu ● Incursiuni în memorialistica românească (II)/ 4
Modelul memorialisticii lui Iorga pare a se fi fixat în aceea a lui Goethe, autorul însuşi considerându-se o personalitate providenţială a epocii sale. Cum a şi fost, fără doar şi poate. În orice caz, memoriile reprezintă de departe opera literară cea mai reuşită a lui Iorga, autor nu lipsit de hărnicie şi ambiţii şi în acest domeniu.

Modele
Vasile Muscă ● Cum se învaţă lecţia gândirii/ 5
Libertatea nu se dă pur şi simplu, ea cere totdeauna şi curaj. Este unul dintre cuvintele de ordine ale iluminismului: Ai curaj şi slujeşte-te de inteligenţa proprie! Aceasta este, deci,
deviza luminării.

Marian Victor Buciu ● Viaţa ca un vis/ 6
Un „labirint existenţial” este asemănat cu visul. Din el a ieşit prin creaţie. Aceasta era pentru el, cred că am mai specificat acest lucru, singura cale. Viaţa lui Breban nu e vis, e ca un vis.

Eseu
Ştefan Borbély ● Literatura română ca „world literature” (III)/ 7
Majoritatea autorilor din volum se folosesc de informaţii legate de literatura română (care nu-i preocupă decât ca indiciu ideologic) doar pentru a le ajusta la exigenţele bibliografiei de referinţă.

Cărţi
Constantina Raveca Buleu ● Cum să (nu) furi. O distopie satirică/ 8
Cu un discurs dinamic, lipsit de excese şi digresiuni, romanul lui Dan Căilean reprezintă un joc ficţional elaborat pe reversul celei de-a opta porunci transmise de Dumnezeu lui Moise, încurajat de practici contemporane, dar valid indiferent de epocă, proiectat cu precizie şi rafinament într-o serie hibridă de convenţii literare, de la satiră şi distopie la thriller politic, ce reclamă simultan lejeritate şi reflecţie.

Modele
Iulian Boldea ● În orizontul transdisciplinarităţii/ 9
Terţul-sacru rezistă înţelegerii noastre. El dobândeşte statutul de Realitate cu aceeaşi îndreptăţire ca şi nivelurile Realităţii, fără a constitui totuşi un nivel nou de Realitate, fiindcă scapă oricărei ştiinţe.

Academia Română în Anul Centenarului Marii Uniri/ 10
Pagini de istorie: Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Ioan-Aurel Pop ● Cum primim şi cum privim Marea Unire a românilor?/ 11
Misiunea intelectualilor oneşti este aceea de a prezenta Marea Unire de la 1918 cu privirea aţintită spre adevăr – spre adevărul omeneşte posibil – încât românii să poată înţelege corect cea mai importantă înfăptuire politică din istoria poporului nostru.

Polemice
Cătălin Zamfir ● Strategia Naţională a Educaţiei parentale.
Cine schimbă societatea românească şi în ce direcţie? Cu ce costuri?/ 12
Ce este modelul „tradiţional” de familie care ar trebui urgent eliminat? Strategia nu-l defineşte. Dar putem presupune: familia aşa cum este ea cristalizată într-o lungă istorie a umanităţii. Acest model trebuie eliminat? Hm! În toate ţările actuale, această familie este considerată o formă socială, psihologică şi economică de viaţă a oamenilor care trebuie să fie susţinută şi sprijinită. Pretutindeni această familie ia o formă juridică clară. Toate ţările au politici sociale speciale de susţinere a acestei familii.

Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Victor Voicu ● Unirea Basarabiei cu România – o strălucită izbândă identitară românească/ 13
Unirea din 27 martie 1918 trebuie consfinţită şi evocată fără ezitare ca o izbândă a românismului în Basarabia, după peste 100 de ani de eforturi de rusificare şi schimbări demografice majore. Sentimentul conştiinţei identitare a românilor basarabeni a fost de neclintit. Unirea Basarabiei cu România niciodată nu a fost recunoscută de Rusia şi Ucraina. Dar Basarabia şi românismul au rezistat, rezistă şi vor rezista.

Istoria României azi
Alexandru Surdu ● „Basarabia e România”/ 15
A fost o vreme când vorbitorii de limbă română stăpâneau un teritoriu imens, aproape de acela legendar al traco-geţilor, pe care îl aminteşte Herodot, din Nordul Mării Negre până la Marea Adriatică şi din Nordul Carpaţilor până în Peloponez. Şi, tot după vorba lui Herodot, ar fi reprezentat o mare putere, dacă ar fi fost uniţi! Dar n-au fost uniţi şi n-au avut forţa să reziste în faţa hoardelor de cotropitori, care şi-au făcut pârtii adânci prin teritoriul Orientului Latin, cum a fost numit Imperiul.

Mircea Braga • 80
Diana Câmpan ● Mircea Braga – „La (o) aniversară” culturală/ 16
Într-un context în care perceperea actului artistic este marcată de mult prea marea flexibilizare a grilelor de receptare specifice contemporaneităţii, provocarea aruncată de Mircea Braga, prin fiecare demers critic, devine de două ori valoroasă.

Modele
Liliana Danciu ● De la Adrian Marino la Mircea Braga/ 18
Admirând ţinuta enciclopedică şi unicitatea perspectivei analitice şi interpretative a lui Adrian Marino în peisajul criticii româneşti, cu puţine corespondenţe pe plan mondial, Mircea Braga respinge, la rândul său, „dogmatismul” formulelor şi canoanelor impuse artificial de o metodă sau alta de cercetare şi adoptă o atitudine „liberală” în analiza fenomenului artistic.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Omul care aduce liniştea/ 20
Văzând în cultură un soi de „utopie asumată”, cu aceeaşi patimă lucidă, cu acelaşi fanatism temperat, Mircea Braga face incursiuni temeinice în universul lui Caragiale şi în cel al junimiştilor, în cel al lui Noica şi lumile Sibiului, de pildă, referindu-se la Vocaţie – da, aşa, cu majuscule – şi obligaţia morală de a o urma pe măsură ce te adânceşti în imperiul sufletului, lumea interioară fiind stâlpul, axa, punctul de pornire, unghiul din care lucrurile pot fi urnite din loc şi întoarse, încetul cu încetul, spre lumina scontată, spre limanul râvnit.

Modele
Constantin Coroiu ● Eseistul şi tema sa favorită: mitul/ 22
Unul dintre mesaje este acela că solitudinea scriitorului nu numai că nu exclude, dar presupune solidaritatea cu toţi cei care au făurit şi făuresc cultura şi literatura română. Or, exemplară la D.R. Popescu, ca şi la Nicolae Breban sau Augustin Buzura, este mai ales solidaritatea cu cei din generaţia sa – o generaţie de creaţie, cum a fost definită.

O carte-eveniment
Sorin Lavric, Glasuri din bolgie
Editura Ideea Europeană, 2018

Theodor Codreanu ● Damnatio memoriae/ 23
Menirea cărţii lui Sorin Lavric este să-i apere pe cei care au căzut victimă ispăşitoare comunismului, atât prin ceea ce au pătimit, cât şi prin ceea ce ne-au lăsat ca mărturie scrisă, ştiind că, precum ne-a atenţionat Eminescu, e crud adevărul, dar numai el foloseşte. Şi marea revelaţie a acestor cronici mărturisitoare e că ororile la care au fost supuşi persecutaţii au fost contracarate, inexplicabil din punctul de vedere al raţionalismului persecutorilor, de sămânţa imunitară a spiritului, a memoriei arheale (vezi extraordinarul text eminescian Archaeus), spulberând în cele patru vânturi damnatio memoriae.

Mircea Platon ● România neîmblânzită/ 26
E o galerie de oameni care, în ciuda faptului că au fost brutal smulşi din rădăcinile României lor normale, interbelice, organice, au găsit resursele interioare de a rămâne întregi. Lavric ne oferă astfel o galerie de modele ale rezistenţei, implicite sau făţişe. Şi e demn de notat că această rezistenţă făţişă nu a avut loc doar în munţii cetelor de partizani, ci şi între zidurile închisorilor comuniste.

(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Subconştientul politic/ 27
Scopul declarat al cărţii nu necesita efortul scrierii ei, deoarece oricine, cu un crâmpei de imaginaţie, cunoaşte răspunsul întrebării pe care şi-a pus-o autorul, măcar din lectura cărţii lui Orwell, O mie nouă sute optzeci şi patru: „metamorfoza spiritului în condiţii de exterminare”. Câte studii de filosofie sunt necesare pentru a-ţi răspunde la întrebarea dacă, la închisoarea Piteşti, doi gemeni puşi să se tortureze unul pe altul au fost culpabili moral sau de vină a fost scenaristul?

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Despre vulturi şi „popândăi estetici”/ 29
Efortul lui Sorin Lavric ne conduce spre concluzia că am avut eroi şi martiri, că examinând acest câmp de forţă simbolică avem în faţă pilde de verticalitate, oferind unui neam (considerat „moale”, tranzacţional, nevertebrat, „de plastilină”) o lecţie de urmat.
„Ei sunt legitimarea noastră”, va conchide autorul.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Reexaminarea idealismului/ 30
Robert B. Brandom dă o carte de cotitură în ceea ce priveşte înţelegerea filosofiei lui Hegel şi readuce viguros această filosofie în actualitate. El mărturiseşte că ţelul său este de „a conferi o nouă viaţă” idealismului început cu Kant şi Hegel şi că are convingerea că de la aceştia se poate învăţa „o lecţie filosofică mai profundă şi mai cuprinzătoare”.

Corespondenţă din Italia
Dana Oprica ● Între haos şi disperare/ 31
„Dintre toate naţiunile europene supuse jugului dictaturii comuniste, România a plătit cel mai scump (…). Ruinat, înfometat, însângerat (…), acest pământ caută acum o ieşire spre democraţie. San Sebastian contestă originea populară a revoluţiei care a atras căderea lui Ceauşescu şi face un bilanţ negativ al situaţiei din România, ţară care se zbate între haos şi disperare”.

Polemice
Magda Ursache ● Dosariada, o victorie a Securităţii?/ 32

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 32

Nostalgia valorilor
Alexa Visarion ● Răspântii de creativitate/ 33
Acel „nu există fapte, ci doar interpretări” al lui Nietzche se restructurează necontenit în universul spectacolului şi îţi defineşte amprentele identităţii într-o ambiguă rodire de înţelesuri. Pulsaţia vieţii este viaţa artei.

Film
Dana Duma ● Thriller-ul musculos versus thriller-ul feminin/ 34
Asasinul se arată impresionat de problemele de viaţă şi de sănătate ale acestor mexicani de la graniţa cu SUA, după cum dovedeşte empatie în protejarea fiicei adolescente a unui şef de cartel, pe care o aduce în SUA pentru a o înscrie într-un program de martori sub protecţie.

Corespondenţă din China • Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu ● Nemuritoarea, mama mea/ 35
A fost acceptată într-un for academic numai pe talent, pe cunoştinţele pe care le deţine şi în absenţa oricărui act de studii, conform tradiţiei mandarinale. În China imperială, tinerii învăţau singuri acasă şi se prezentau la examenele imperiale, obţinând posturi publice prin meritocraţie.

Ştiri de Liliana Popa/ 36

Cărţi
Maria Niţu ● Hans Dama – peisagistul a două lumi/ 37
În spaţiul fragil şi accidentat al diasporei româneşti, Hans Dama este ataşatul nostru cultural, o instituţie de reper, întru susţinere şi respect.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Siria – un nou început/ 38

Corespondenţă din Canada. Voci din diaspora
Mircea Gheorghe ● Sentimentul complicităţii împărtăşite/ 38

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Demain et tous les autres jours/ 39

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)

● Revista Contemporanul nr. 08 August 2018 este disponibilă în format pdf (Click aici)

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest