Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 08 August 2018

Revista Contemporanul nr. 08 August 2018

Revista Contemporanul nr. 08 August 2018

 

Editorial
Nicolae Breban ● În ciuda cuminţeniei/ 3
Da, comic sau bizar de-a dreptul, într-o singură noapte, în doar câteva zile care mie mi-au apărut ca ivite dintr-un teritoriu de basm, am devenit „unul din cei mai promiţători tineri romancieri etc., etc.,”, şi de-a dreptul amuzante erau figurile nu puţinor cunoscuţi sau necunoscuţi, colegi de generaţie, redactori de reviste, activişti, dar şi oameni de pe stradă, care mă priveau cu un fel de uimire oarbă, aşa cum contempli un fenomen în care nu crezi, ceva ce e în totală discordanţă cu toate normele şi legile în vigoare.

Istorie şi critică literară
Bogdan Creţu ● Incursiuni în memorialistica românească (II)/ 4
Modelul memorialisticii lui Iorga pare a se fi fixat în aceea a lui Goethe, autorul însuşi considerându-se o personalitate providenţială a epocii sale. Cum a şi fost, fără doar şi poate. În orice caz, memoriile reprezintă de departe opera literară cea mai reuşită a lui Iorga, autor nu lipsit de hărnicie şi ambiţii şi în acest domeniu.

Modele
Vasile Muscă ● Cum se învaţă lecţia gândirii/ 5
Libertatea nu se dă pur şi simplu, ea cere totdeauna şi curaj. Este unul dintre cuvintele de ordine ale iluminismului: Ai curaj şi slujeşte-te de inteligenţa proprie! Aceasta este, deci, deviza luminării.

Marian Victor Buciu ● Viaţa ca un vis/ 6
Un „labirint existenţial” este asemănat cu visul. Din el a ieşit prin creaţie. Aceasta era pentru el, cred că am mai specificat acest lucru, singura cale. Viaţa lui Breban nu e vis, e ca un vis.

Eseu
Ştefan Borbély ● Literatura română ca „world literature” (III)/ 7
Majoritatea autorilor din volum se folosesc de informaţii legate de literatura română (care nu-i preocupă decât ca indiciu ideologic) doar pentru a le ajusta la exigenţele bibliografiei de referinţă.

Cărţi
Constantina Raveca Buleu ● Cum să (nu) furi. O distopie satirică/ 8
Cu un discurs dinamic, lipsit de excese şi digresiuni, romanul lui Dan Căilean reprezintă un joc ficţional elaborat pe reversul celei de-a opta porunci transmise de Dumnezeu lui Moise, încurajat de practici contemporane, dar valid indiferent de epocă, proiectat cu precizie şi rafinament într-o serie hibridă de convenţii literare, de la satiră şi distopie la thriller politic, ce reclamă simultan lejeritate şi reflecţie.

Modele
Iulian Boldea ● În orizontul transdisciplinarităţii/ 9
Terţul-sacru rezistă înţelegerii noastre. El dobândeşte statutul de Realitate cu aceeaşi îndreptăţire ca şi nivelurile Realităţii, fără a constitui totuşi un nivel nou de Realitate, fiindcă scapă oricărei ştiinţe.

Academia Română în Anul Centenarului Marii Uniri/ 10
Pagini de istorie: Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Ioan-Aurel Pop ● Cum primim şi cum privim Marea Unire a românilor?/ 11
Misiunea intelectualilor oneşti este aceea de a prezenta Marea Unire de la 1918 cu privirea aţintită spre adevăr – spre adevărul omeneşte posibil – încât românii să poată înţelege corect cea mai importantă înfăptuire politică din istoria poporului nostru.

Polemice
Cătălin Zamfir ● Strategia Naţională a Educaţiei parentale.
Cine schimbă societatea românească şi în ce direcţie? Cu ce costuri?/ 12
Ce este modelul „tradiţional” de familie care ar trebui urgent eliminat? Strategia nu-l defineşte. Dar putem presupune: familia aşa cum este ea cristalizată într-o lungă istorie a umanităţii. Acest model trebuie eliminat? Hm! În toate ţările actuale, această familie este considerată o formă socială, psihologică şi economică de viaţă a oamenilor care trebuie să fie susţinută şi sprijinită. Pretutindeni această familie ia o formă juridică clară. Toate ţările au politici sociale speciale de susţinere a acestei familii.

Anul Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Victor Voicu ● Unirea Basarabiei cu România – o strălucită izbândă identitară românească/ 13
Unirea din 27 martie 1918 trebuie consfinţită şi evocată fără ezitare ca o izbândă a românismului în Basarabia, după peste 100 de ani de eforturi de rusificare şi schimbări demografice majore. Sentimentul conştiinţei identitare a românilor basarabeni a fost de neclintit. Unirea Basarabiei cu România niciodată nu a fost recunoscută de Rusia şi Ucraina. Dar Basarabia şi românismul au rezistat, rezistă şi vor rezista.

Istoria României azi
Alexandru Surdu ● „Basarabia e România”/ 15
A fost o vreme când vorbitorii de limbă română stăpâneau un teritoriu imens, aproape de acela legendar al traco-geţilor, pe care îl aminteşte Herodot, din Nordul Mării Negre până la Marea Adriatică şi din Nordul Carpaţilor până în Peloponez. Şi, tot după vorba lui Herodot, ar fi reprezentat o mare putere, dacă ar fi fost uniţi! Dar n-au fost uniţi şi n-au avut forţa să reziste în faţa hoardelor de cotropitori, care şi-au făcut pârtii adânci prin teritoriul Orientului Latin, cum a fost numit Imperiul.

Mircea Braga • 80
Diana Câmpan ● Mircea Braga – „La (o) aniversară” culturală/ 16
Într-un context în care perceperea actului artistic este marcată de mult prea marea flexibilizare a grilelor de receptare specifice contemporaneităţii, provocarea aruncată de Mircea Braga, prin fiecare demers critic, devine de două ori valoroasă.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest