Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute

Editorial
Nicolae Breban • Poezie profund idealistă / 3
Comunismul trebuie diferenţiat în stalinism şi ceauşism. Sub Stalin, a fost epoca cea mai brutală, când, de pe o zi pe alta, au intrat zeci de mii de oameni în puşcărie.
Paul Georgescu a fost primul – printre cei mai profunzi cunoscători – care a detectat poezia lui Nichita. I‑a spus că are geniu şi are un timbru absolut original în poezia română. Şi l‑a ajutat, l‑a împins şi l‑a susţinut, în ciuda liniei C.C. Ăsta‑i paradoxul. Deşi a fost activist la C.C., deşi era în conducerea Gazetei literare.

Cronica literară
Marian Victor Buciu • Suferinţă în est / 4
Zone geografice natale ori trăite şi reflectate literar: de regulă micul urban, ruralul, foarte rar oraşe europene occidentale.
Filmare cu scandal. Cititor al englezoiacei Zadie Smith, filmează la Palatul de la Mogoşoaia, unde M. Preda mai interesează doar prin moartea sa acolo.

Lecturi
Mircea Braga • Când imposibilul devine posibil / 5
Am numit, iniţial, romanul lui Eugen Uricaru ca roman al unei Europe bolnave. Dar îl putem vedea şi altfel, în parte ca avertisment, în parte ca deschidere a unui orizont care cuprinde o istorie grav avariată.


Evenimente • Academia Română / 6
Împlinirea a 100 de ani de la naşterea lingvistului român constituie o oportunitate pentru diferite instituţii din ţară şi din străinătate să organizeze evenimente şi proiecte dedicate.
Ca profesor invitat, ţine cursuri la Universitatea Malaga şi la Universitatea Navarra, din Spania, la Universitatea din Coimbra (Portugalia), iar din 1961 şi până în 1963, la Universităţile din Bonn şi Frankfurt.

Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Turcii otomani în civilizaţia europeană / 7
Deceniile care au urmat, cu căutarea unei identităţi turco‑musulmane, cu un neo‑otomanism plin de nostalgii imperiale ce intră în conflict cu o eventuală aderare la Uniunea Europeană, fac din Turcia un capitol fierbinte al istoriei contemporane a continentului nostru.


Invitatul lunii
Ana Cârdu • Brâncuşi / 8
Am scris această carte cu gândul la poetul Petru Cârdu, cu gândul la visurile lui spulberate, căci prea devreme „s‑a aşezat la umbră în valea istoriei“.
Petru Cârdu, poetul şi istoricul de artă, îl admira pe Brâncuşi, poate chiar mai mult decât pe alţi mari oameni ai culturii române, cum ar fi Eliade, Cioran, Noica, Ionescu, Blaga…
Dacă poezia şi beletristica au fost relativ bine prezentate în Serbia prin traduceri extrem de valoroase, arta plastică a fost mai puţin obiectivul criticilor de artă şi al traducătorilor autohtoni.

Gabriel Băbuţ • Cazul păsării în spaţiu / 9
Pasărea în văzduh este poate cea mai cunoscută operă a lui Brâncuşi şi prezintă variaţii după Păsărea în spaţiu. În context mai larg, această capodoperă sculpturală este demonstraţia relaţiei dintre artă şi mit, forme arhetipale şi legende.

Eseu
Theodor Codreanu • Spinoasa problemă a evlaviei / 10
Tenta eseistică, având ca axă maxima moralia, între minora şi treapta teologică, mi se pare că sporeşte tonul polemic, lucid argumentat, la adresa „evlavioşilor” cu ştaif public, atât din rândul magiştrilor filosofi care proclamă minima moralia, cât şi a celor care tind să transforme Biserica într‑o instituţie de prestări de servicii.

Din arhivele demnităţii
Putna • 150. Mărturii identitare
Ioan‑Aurel Pop • Studenţii de la Putna, din 1871 şi din 2021 / 11
Studenţii veniţi la Putna în 1871 erau din aluatul acestor învăţaţi tineri de odinioară, maturizaţi repede, modelaţi bine de familiile lor şi de şcolile prin care trecuseră, conştienţi de curgerea generaţiilor, de respectul datorat celorlalţi membri ai comunităţii, de moştenirea trecutului, de forţa credinţei.

Lecturi
Horia Bădescu • Fulguraţii pentru vremurile din urmă / 12
O umanitate fără repere, ruptă de rădăcinile sale transcendente şi, prin urmare, golită de propria umanitate, fiindcă renunţarea la milenara genetică sufletească, forjată de vieţuirea în şi cu transcendenţa, se face vizibilă în golirea de sens, în derapajele morale.
Nume de referinţă ale religiei, filosofiei şi literaturii, din cultura română sau universală, sunt aduse în dezbatere.

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Când lumea era mai tânără / 13
În esopism nu e loc de amnistieri. Ci de provocări, de împuterniciri ale conştiinţei ce provin din nestatornicii sociale şi din istorie. Din bruscarea lor. Ori din abuzul memoriei. Adeseori involuntar cel din urmă, dar iluzionând cititorul cu o năzdrăvană, fragilă spontaneitate.
Cinismul autorului întrece realitatea oricărei desăvârşiri.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Suntem veniţi din anii ’50! / 14
România a fost luată în stăpânire de o categorie social‑mafiotă, de care se temeau până şi părinţii bolşevismului, precum Troţki sau Lenin: „Burghezia proletară”. Adică drojdia societăţii ajunsă la putere.
Totul pentru îmbogăţirea unei clientele politice, osificate treptat în nomenclatură. Această nomenclatură nu e nici popor şi nici naţiune. Nu are nici o treabă cu România şi nici cu românii.

Din arhivele demnităţii
Mircea Platon • Garabet Ibrăileanu: Luciditatea conştiinţei naţionale / 15
Pe genunchii lui Garabet Ibrăileanu a stat cultura română modernă. Adică, mă rog, nu a stat chiar pe genunchii lui, pentru că Garabet Ibrăileanu avea fobia microbilor, purta mănuşi şi se dezinfecta constant.
Intelectualul de origine armeană Ibrăileanu, moldovean sadea, susţine valoarea direcţiei naţionale în cultura română, necesitatea specificului national, adică a valorificării originalităţii noastre, a modului nostru, românesc, de a privi, înţelege şi valorifica artistic şi cultural lumea.

Adrian Marino • 100
Nu e un secret pentru nimeni că opera savantului – uriaşă, comprehensivă, sistematic lucrată într‑un spirit cosmopolit, care nu ţinea cont de „complexele” provinciale ale culturii române – n‑a fost niciodată asimilată organic de literatura română, reflexul de respingere funcţionând şi azi.
Marino putea fi enervant, îi scotea pe mulţi din sărite şi mulţi nu‑i puteau ierta umorile, însă puţini îşi dădeau seama că aceste vituperări erau strategice.
Ştefan Borbély • Singurătatea postumă / 16
Adrian Dinu Rachieru • Adrian Marino sau „singurătatea fecundă” / 18
Inclasabilul Adrian Marino a fost, indiscutabil, cel mai vizibil dintre criticii români din ţară în peisajul european. Dar cultura română, se pare, „nu‑l poate integra”, el însuşi declarându‑se inasimilabil.
Marino a impus la noi un stil. Raţionalist intratabil, geometrizant, cu apetit doctrinar, un romantic, totuşi, cu mize pragmatice, sedus de proiecte ciclopice.

Avanpremieră editorială
Aura Christi. Veşnica întoarcere, Editura Academiei, 2021
Maria‑Ana Tupan • Je me voyais me voir / 19
Ce vezi acolo, în propriul abis? Ce discerni între experienţele, lecţiile, istoriile, poveştile şi evenimentele, de care ai avut parte? Cât pământ dinlăuntrul tău e întors şi urcat la cer?
Cărţile Aurei Christi, despre care o cititoare i‑a declarat la un târg internaţional că o ajută să trăiască, au în ele ceva sacerdotal şi consolator.
Constantina Raveca Buleu • Extazul contemplativ / 20
Coagulate pe fondul solitudinii pandemice, textele ancorează într‑o biografie asumată destinal şi reluată secvenţial, strâns legată de valori naţionale, fondatoare, autentic trăite şi de valori culturale universale, tranzitiv încorporate în textura unui volum guvernat sensibil de o constantă căutare a miraculosului, a afirmării vieţii şi a extazului contemplativ.

Aura Christi • Veşnica întoarcere / 21
Să construieşti deliberat, consecvent, unitatea culturală românească, visată, printre primii, de fondatorul limbii române moderne: Mihai Eminescu… Ce vis uriaş, turnat într‑o minte de om, prin care se crea o „lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii”.
Cred că pentru acest demers – numit în siajul filosofului danez al angoaselor şi disperării: „redobândire a sinelui” – ni s‑au creat – mai ales în condiţiile pandemiei – absolut toate condiţiile, odinioară negândite.

Festivalul Internaţional „George Enescu”
Ionela Roșu • Enescu, sărbătorit în Suedia / 22
ICR Stockholm sărbătoreşte 15 ani de existenţă  / 22
Festivalul Enescu, transmis livestream în Suedia / 22

Festivalul Internaţional „George Enescu”
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Tiberiu Soare
Să descoperi ceea ce se află dincolo de note” / 23
Un muzician de elită are un nivel tehnic strălucit, dar aceste atribute, mai ales într‑o epocă concurenţială precum aceasta, nu sunt suficiente.
Într‑o mare orchestră sunt luate în calcul şi aspectele extramuzicale.


Evenimente • Academia Română / 24
În cei peste 150 de ani de la înfiinţare, Academia Română a dat ţării, prin specialiştii săi, zeci de dicţionare, atlase lingvistice, gramatici normative, sute de antologii de texte, studii şi cercetări de înaltă ţinută ştiinţifică, unele cu largă circulaţie internaţională.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Rusu în dialog cu Florin Stănică
Să faci lucruri care să dureze” (II) / 25
După 6 luni am revenit în ţară, însă în Italia, pe lângă dafin, am lucrat şi pe kiwi. Descoperisem această plantă şi mi‑am dat seama că ea poate să fie cultivată şi în România.

Eveniment
Josu De Solaun – Alexandru Tomescu
Turneul Internaţional Stradivarius 2021 – „Odă Bucuriei
Josu De Solaun • „Sunt atâtea uşi de deschis spre Beethoven” / 27
Prima parte a celebrei Simfonii a IX‑a e asemenea unei tragedii greceşti. A doua parte e un dans. La mijloc e asemenea unui dans ţărănesc, muzica e atât de legată de pământ.
Un artist ce adună în creaţiile sale toate influenţele posibile şi totuşi e mereu neobişnuit, unic.
Alexandru Tomescu • „Muzica clasică nu ar fi completă fără marele Ludwig Van Beethoven” / 28

Corespondenţă din China
Ding Chao • La drum spre Xinjiang / 29
Cea mai mare construcţie de comunicaţie rutieră individuală din Asia, autostradă care se situează pe primul loc în lume în ceea ce priveşte lungimea în deşert şi gradul de dificultate în construire.
Depăşind nenumărate şi inimaginabile greutăţi, constructorii au reuşit să realizeze o minune în istoria construcţiei autostrăzilor, mai ales într‑un relief specific de deşert.

Contemporanul • 140
Eugen Uricaru • Modernitatea unei vechi reviste / 30
Christian W. Schenk • La Mulţi Ani, Contemporanul!  / 30
Hans Dama • Jubileul 140 de ani / 30

Polemice
Magda Ursache • Limba noastră‑i o comoară? / 31
Premierul Ungariei a afirmat în plen că „România e stat ocupant”, iar Trianonul – o minciună de dânşii învăţată şi care trebuie dezvăţată grabnic de istorici.
Şi mă tot întreb: ce‑or mai vorbi până ne asurzesc politicienii noştri, dacă nu spun nimic sau spun nimica toată?

Cealaltă scenă
Alexa Visarion • Un eveniment academic la Iaşi / 32
Cunoaştere prin artă. Adevăr prin artă. Umanitate prin artă. Identitate prin artă. Spiritualitate prin artă. Verticalitate, solidaritate, înţelegere, comuniune, speranţă prin artă.
Ce este arta?” se întreba Picasso. Şi răspundea: „O minciună care ne ajută să discernem adevărul”.

Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Mioriţa n‑are de a face cu Baltagul / 33
Cele două capodopere au comun doar simplul fapt că se încadrează în tematica pastorală.
Personajul principal în Baltagul este Vitoria Lipan.

Istoria mentalităţilor
Liana Ivan‑Ghilia • Baba, „Adamitul” / 34
Prezenţa lui C. Baba în România anilor 1906‑1997 duce gândul spre filonul parabolic (datorat lui Gabriel García Márquez) al îngerului din poiată.
Baba este încă discutat cu răceala ochiului exigent al criticului „detaşat”, activ în actualul eon demolator de mituri şi justiţiar.


Patrimoniu
Vasile Opriş • Egiptul antic privit printr‑o fereastră bucureşteană / 35
În epoca modernă, începând cu expediţia militară a lui Napoleon în Egipt la finele secolului al XVIII‑lea, o mare parte a artefactelor locale a luat drumul Europei Occidentale, sfârşind în colecţii particulare.

Film
Dana Duma • Eu şi trei urşi de pluş / 36
Titlul rubricii mele se inspiră strict din realitate şi exprimă foarte bine condiţia spectatorului de cinema, care, fericit că s-au redeschis sălile, după mai bine de un an de ferecare pandemică, se duce la mall să vadă un film în premieră.
Rămânem însă, din experienţa acestei veri cinematografice sub cerul liber, cu amintirea unor filme văzute de obicei în programul unor festivaluri bine curatoriate.


Artă plastică
Luiza Barcan în dialog cu Gheorghe Dican
Suntem singura filială din ţară care a găsit surse alternative de finanţare” / 37
Evenimentul cel mai important a fost parteneriatul cu Fundaţia HAR, în desfăşurarea, pe parcursul a doi ani, a simpozionului „Habitat şi Artă în România”.

Antropologie culturală
Alexandra Rusu • De la proiectul „Pop” la disciplina complexităţii / 38
De ce şi în ce fel migrează populaţia către oraşe? Ce efecte au migraţia şi locuirea în mediul urban asupra familiei şi asupra sistemului tradiţional de rudenie?

Teatru
Dana Pocea • Construirea speranţei / 39
Momentul Purcărete. Marele regizor figurează pe afiş cu un număr de nu mai puţin de şase spectacole, premiere recente şi reluări cu iz de altădată, Faust, Plugarul şi Moartea.
FITS‑ul a funcţionat, aşadar, în toate compartimentele lui (producţii de teatru, dans, circ, conferinţe cu personalităţi de cultură, lansări de carte, expoziţii etc., etc.), cu un puternic efect terapeutic.

Suplimentul istoric Bucureşti în 5 minute

Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimo­niul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedi­cate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.

Vă dorim lectură plăcută!

 

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Fototeca Contemporanul (vezi aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest