Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Contemporanul nr. 09 Septembrie 2022

Contemporanul nr. 09 Septembrie 2022

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2022

În loc de editorial
Nicolae BrebanO literatură română deschisă spre Europa  / 3
Visam la o literatură română de tipul celei ce se făcea la Sburătorul înainte de război.

Evenimente • Academia Română
Dicţionarul Tezaur al limbii române / 4
Lansarea integralei digitale a Dicţionarului Tezaur al limbii române / 4
Un pas important în procesul de punere în circulaţie, la dispoziţia specialiştilor, a unui esenţial instrument de lucru.
Lexicografia academică românească. Provocările informatizării / 4
Această nouă ediţie, revizuită şi adăugită, are şi o versiune online, deschisă publicului prin acces liber, ceea ce constituie o premieră în lexicografia academică românească.
Şcoala de vară a Academiei Române / 4

In memoriam
Ştefan Borbély • Geo Şerban / 5
Ne întorceam de fiecare dată încununaţi de glorie, însă, pentru mine, revelaţia a constituit‑o faptul că Geo era altfel de cum erau, scorţoşi şi autosuficienţi, câţiva dintre oaspeţii casei de odihnă, de care el a încercat să mă apropie, nu întotdeauna cu succes.

Polemice
Mircea PlatonLumea Părintelui Ghervasie Hulubaru / 6
Existenţa a devenit posomorâtă, pentru că a devenit întâmplătoare, dependentă de sensuri străine ei, de împrumut.
Moşierul nu se comporta nici el conform clişeelor mizerabiliste marxisto‑neoliberale, ci era mai degrabă omenos cu ţăranii, astfel încât tatăl lui Gheorghe putea să ducă un trai destul de îmbelşugat.

Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Întâlnirea a două lumi / 7
Revenind la conştiinţa creştină a Europei, ajungem la o altă deosebire fundamentală între cele două jumătăţi de continent: aceea confesională.

Cronica literară
Constantina Raveca BuleuPerspective critice inedite / 8
Cu o artă de miniaturist versat, eseistul izolează în Creangă. Prezenţa vegetalului, incidenţele lumii vegetale şi semnificaţiile lor simbolice din textul povestitorului.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura ChristiFragmente de realitate orwelliană / 9
Alegerea făcută l‑a transformat pe Djokovic în pericol pentru un sistem represiv şi a arătat, încă o dată, că în condiţii la limită se poate să‑ţi păstrezi intacte demnitatea, forţa de a alege corect, securitatea persoanei şi onoarea. Adică să rămâi tu însuţi…
Nimeni din lume nu are dreptul moral să intervină în liberul arbitru, dăruit de divinitatea care ne‑a creat liberi, oferindu‑ne – alături de alte daruri – un trup, care e templul duhului.

Marginalii
Boris Marian • Benjamin Fondane şi Lev Şestov / 10

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel PopApărarea Civilizaţiei Europene / 11
Efortul de apărare a „Republicii creştine” europene a fost susţinut, în secolul al XV‑lea, sub egida papalităţii, deopotrivă de puterile catolice şi de cele ortodoxe.
În secolul al XVII‑lea, unii fii de boieri moldoveni au ajuns – după studii strălucite la şcolile umaniste din Polonia – să scrie cronici (letopiseţe) în limba română, în care să demonstreze romanitatea românilor şi latinitatea limbii, să vorbească plini de mândrie despre numele de român, moştenit din latinescul Romanus.
Patrimoniu naţional
Restaurarea clădirilor istorice de pe Domeniul Regal Sinaia / 12
Nu putem vorbi despre recuperarea patrimoniului construit fără un demers profesionist de reabilitare structurală. Ne interesează atât soluţiile de conservare şi punere în valoare a caracteristicilor istorice ale edificiilor, cât şi cele care garantează soliditatea acestora.
Asociaţia a început ca un grup de oameni care s‑a săturat să vadă patrimoniul regal din Sinaia degradându‑se până la ruină.

Modele
Theodor CodreanuMoartea lui Brigbel / 13
Eroul, ironic până la cinism, le dezvăluie în actele gratuite din Crimă şi pedeapsă, din romanele lui André Gide, dar şi din modelul răzbunătorului sublim care este Jean Valjean.

Lecturi
Iulian BoldeaFirescul ca demnitate a scrisului / 14
Relevând particularităţile liricii lui David Dorian, criticul Gheorghe Grigurcu stabileşte şi o posibilă genealogie, din care fac parte Bacovia, Ion Caraion şi Mircea Ivănescu.
Expresivitatea scriiturii derivă, astfel, din capacitatea neîndoielnică de a interoga lucrurile, lumea, oamenii, întrebările fixând pe pânza poemului un chip transfigurat al realităţii.

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Prima Ana Blandiana / 15
O recuperare nu se face suprainterpretând empatic sau refuzând, cu ochii închişi, poezia erodată, compromisă de vârstă sau de influenţe propagandistice.

Lecturi
Marian Victor BuciuMelancolia familiară / 16
Citeşte şi trăieşte‑n cartea citită şi‑n vis, aflând „concepte sculptate”.
Timpul e de „iarnă adâncă şi grea”, dar constatăm că el trece prin „toate anotimpurile”.

Polemice
Constantin Toader • Observaţii asupra proiectului „Legea învăţământului preuniversitar România Educată” / 17
Legea este produsul gândirii şi simţirii reprezentanţilor Alianţei „O Voce pentru Educaţie“, oengişti şi corporatişti fără competenţe pedagogice şi experienţă didactică.
Nu trebuie uitat că în cauză este învăţământul public, nu învăţământul organizat de fundaţii, corporaţii, partide sau ONG‑uri. Iar învăţământul public nu poate fi teren de experimente pentru utopişti de tot felul.
Primii care ar trebui să se pronunţe în materie de curriculum, spre exemplu, sunt profesorii cu experienţă şi rezultate la catedră, adică exact aceia care cunosc cel mai bine realitatea.

Agenda culturală
Doina Lemny, Brancusi, la chose vraie / 18
Brâncuşi spunea că trebuie să ne uităm la sculpturile sale până când ele îşi dezvăluie secretul.

Clubul Ideea Europeană
Eugen Simion • Despre amurgul idolilor sau scriitori români de azi / 19
Scriitori români de azi Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Camil Petrescu? Iată ce poate să se întrebe cititorul.
Arghezi a debutat în 1896, Blaga în 1919, Camil Petrescu avea un sistem de gândire estetică încheiat (mărturiseşte el) încă din timpul Primului Război Mondial.

Pompiliu Crăciunescu • Critică şi adevăr / 20
Orbita axiologică este singurul remediu împotriva vitregiilor istoriei şi, simultan, chezăşia fără egal pentru eudemonismul intelectual veritabil.
Vasile Voiculescu, Petre Pandrea şi Constantin Noica, în schimb, au trecut prin infernul închisorilor, în vreme ce Blaga şi Arghezi au fost exilaţi în „uitare”, vremelnic cel puţin.

Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Nicolae Zamfir
Particula Lui Dumnezeu” / 21
Academia Română este şcoală doctorală, alături de celelalte universităţi, aproape 40 de şcoli doctorale din România. Cercetarea şi educaţia nu le poţi separa.
Fibra optică a fost rezultatul unor cercetări ale unor ingineri cercetători de la o firmă din Statele Unite, care timp de ani de zile asta au căutat.
Fizicienii vor să înţeleagă, în continuare, şi nu se cunoaşte, de exemplu, forma nucleelor: de ce unele sunt sferice, altele sunt deformate?
Deschiderea este extrem de benefică pentru mediul de cercetare din România.
Au căutat o cale de a transmite informaţia printr‑un mijloc optic până au găsit materialul. S‑a luat Premiul Nobel pentru fizică.
Avem proiecte de educaţie pentru tineri, avem burse, avem şcoala de vacanţă şi, firesc, partea de evaluare. Trebuie să facem consfătuiri ştiinţifice.

Eseu
Mircea Braga • Înlocuirea absolutului / 24
George Steiner va sublinia meritul lui Claude Lévi‑Strauss de a scoate în prim‑plan faptul că miturile fundamentale, funcţionând ca religii, „nu sunt altceva decât instrumentele supravieţuirii omului”.
Golul rămas era imens, dar nu doar „nostalgia” îl însoţea: se pierduseră mişcări esenţiale, iniţiativele ştiinţei nu se aflau şi nu se află la îndemâna tuturor.

Dreptul la replică
Ştefan Borbély, Maria‑Ana Tupan / 25
Sigur că se poate miza în continuare pe „autoritatea” conferită de putere, care nu s‑a schimbat mult de la Gogu Rădulescu la Traian Băsescu. Preţul, în tot acest timp, a fost marginalizarea culturii române.
Credeam că este de datoria preşedintelui uniunii de creaţie din care fac parte să se pronunţe în cunoştinţă de cauză despre oamenii pe care ar trebui să îi reprezinte şi al căror vot de încredere l‑a solicitat la alegeri. De probitatea criticului şi a istoricului literar, să nu mai vorbim.

Modele
Antonio Patraş • În căutarea României profunde / 26
Cartea e, într‑adevăr, remarcabilă atât prin stilul ei savuros, din care umorul şi ironia sunt nelipsite, cât mai ales prin originalitatea interpretărilor şi prin informaţia vastă ce reconstituie în culori vii biografia scriitorului.
Redactorul‑şef al Convorbirilor… de azi relevă astfel o legătură directă între constituirea geografiei ca ştiinţă predată după Primul Război în universităţile României Mari şi afirmarea „conştiinţei naţionale”.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Când dramele supravieţuiesc ideologiilor / 28
Rezultatul va fi un nou cataclism social, a cărui forţă poate mătura fără oprelişti regimuri politice, sisteme sociale aparent armonios articulate şi valori culturale construite cu greu.
Astăzi, sărăcia progresivă care se extinde în multe stra­turi sociale contemporane se manifestă şi prin demo­ra­lizare faţă de propriul viitor, dar şi prin scepticismul faţă de rezolvarea unei probleme.

Agenda culturală
Cristina Spiridon, Alina Munteanu • Dansul – limbajul universal al emoţiilor / 29
Generaţia Z, care reprezintă adolescenţii ce s‑au născut „utilizând internetul” şi au crescut folosind tehnologia modernă.
Exerciţiile şi tehnicile lucrate în cele patru zile de activităţi au reuşit să ofere modele validate de lucru la clasă cu elevii, de cunoaştere a psihologiei generaţiei Z şi de comunicare eficientă cu ei.

Polemice
Magda Ursache • Amor descendo elevat / 30
Cineva spunea că aproapele este o oglindă: în ea vezi iubirea ta pentru Dumnezeu.
Tu mă ocroteşti în crizele de durere atroce. Îţi simt spiritul viu, mângâierea. Eşti acolo, „peste plai”, de unde continui să‑mi dăruieşti bucurii simple.

(Con)texte
Maria‑Ana TupanNoua istorie veche / 31
Candelabrul şi icoana Maicii Domnului pot fi comparate cu lăcaşurile opulente ale catedralelor occidentale.

Profil • Şerban Foarţă • 80
Adrian Dinu Rachieru • Ludismul erudit / 32
Rafinatul Şerban Foarţă vine din Drobeta Turnu‑Severin (n. 8 iulie 1942) şi exersează pianul înainte de a învăţa literele.
Om de show, aşadar, Şerban Foarţă este, de fapt, un singuratic, ludismul erudit având, se ştie, un efect inhibant.

Lecturi
Lucreţia Pascariu • Aura Christi şi poetica spaţialităţii / 33
Indexul miturilor antice şi biblice creează un intertext total, ce conferă volumelor o întregire a stadiului tematic.
Psalmii Aurei Christi devin, în acest fel, o modalitate de descătuşare, scrierea, mai exact acţiunea de a scrie, rămânând singura modalitate prin care se poate auzi interioritatea eului creator. Starea de descătuşare nu este prezentă doar în această parte, ci şi în volumul întreg construit triadic.

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Cristian Sandrin
Era ca şi cum aş fi naufragiat pe o insulă pustie din pacific” / 34
În Occident, există o adevărată fascinaţie pentru şcoala pianistică românească.
Dinu Lipatti, Clara Haskil şi Radu Lupu sunt consideraţi pianişti legendari; ei nu sunt valorificaţi doar ca pianişti virtuozi, ci şi ca muzicieni care insuflau noi viziuni asupra capodoperelor muzicii universale.

Film
Dana DumaRâsete în multivers / 35
A‑i distra la cinema pe oamenii care plătesc bilet, oameni cu moralul la pământ în anii crizei economice care a afectat milioane de familii, a devenit o prioritate a politicii New Deal.
Se ştie că aportul decisiv al calculatorului în producţia hollywoodiană a făcut ca străvechea „Meccă a cinematografului” să capete un nou supranume: Sillywood.

Cronica plastică
Luiza BarcanPictura în patru / 36
Patru pictoriţe, cu personalitate şi viziune bine conturate, patru individualităţi artistice au reuşit să construiască un întreg, să dea sens conceptului de unitate în diversitate.
Pentru mine, personal, eveniment a devenit orice manifestare din zona artelor plastice născută din măiestrie şi acea cunoaştere a meşteşugului ce stă în spatele fiecărui gen artistic.

Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Miracolul Greciei Antice / 37
Etimologiile cuvintelor sunt documente istorice incontestabile şi pot duce la rescrierea istoriei.
Adesea, cuvintele comune din punct de vedere fonetic au sensuri decalate sau chiar antagonice.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Artă gratis / 38
Trăirea paradiziacă presupune sincronizarea timpilor de existenţă interioară şi exterioară, conştientizarea deplină a momentului acum şi a spaţiului aici.
În oraşele „care nu dorm niciodată”, timpul, care, în ruralul tradiţional, era unul singur, riguros în ritmurile lui ciclice, acum se divide în mii sau milioane de variante..

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • Orestiadă hamletiană cu Robert Icke / 39
Profetul Calchis deschide piesa, precizând că povestea ce urmează s‑a mai întâmplat.
O reprezentare modernă a istoriei casei lui Atreu răvăşită de războaie, crime şi drame familiale propune reiterarea mitului prin ritualizarea teatrului.

Vă dorim lectură plăcută!

 

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest