Contemporanul » pagina 2

Articole din

Ioan-Aurel Pop: Ce sunt românii?

Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea naţională Nu există popor pe lumea asta care să nu aibă o origine, care să se fi născut din nimic, care să fie generaţie spontanee. De asemenea, nu există popor care să nu se fi întrebat de unde vine, ce face şi încotro se îndreaptă. Trebuie spus răspicat că susţinerea originii romane a românilor nu ...

citește »

Alexandru Surdu: Simularea Apocalipsei

■ Academia Română (1866-2016) Cultura istoriei şi a credinţei Constantin Noica apucase, la început de secol trecut, tramvaiele cu cai, şi se tot mira de perfecţionarea mijloacelor de transport şi de viteza deplasărilor, uitând de propriile sale suferinţe din anii aceia, ca şi de milioanele de crime care se petreceau sub ochii noştri Apocalipsa este ultima carte din Noul Testament, ...

citește »

Gheorghe Benga: Ionel-Valentin Vlad între fizica laserilor şi Academia Română

Ionel-⁠Valentin Vlad este mândru de originea sa pe linie maternă dintr-⁠o veche familie de nobili maramureşeni, iar pe linie paternă dintr-⁠o la fel de veche familie de români din apropierea municipiului Alba Iulia (Apulum). A moştenit nu doar „genele“ valoroase din cele două „ţări“ din Transilvania, ci a primit şi educaţia în spirit autentic patriotic din familie În urmă cu ...

citește »

Elena Solunca în dialog cu Victor Voicu: Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională

 Academia Română (1866-2016) În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Victor Voicu: „Academia Română trebuie să dea semnale pentru renaşterea naţională” Academia Română încă de la înfiinţarea sa şi definirea sa (1866, 1867, 1879), prin componenţa membrilor fondatori, a dat un semnal de mare semnificaţie privind unitatea naţională a românilor din toate regiunile autoidentificate drept româneşti („pe baza unităţii de limbă ...

citește »

Mari scriitori români – criminali de război?! (II)

Clubul Ideea Europeană În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Mari scriitori români – criminali de război?! (II) Campaniile reducţioniste, duse în perioada postdecembristă, împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul ...

citește »

Gabriel Andreescu: Etica, politica memoriei şi „legea anti-legionară”

Alexandru Florian, persoana care conduce politica Institutului „Elie Wiesel” a promovat în regimul anterior ideile lui Lenin, a alimentat cultul lui Nicolae Ceauşescu şi a fost un activ susţinător al ideologiei comuniste, al PCR şi al regimului condus de acesta. În întunecaţii ani 1980, directorul Alexandru Florian făcea propagandă „înţeleptelor” teze ale lui Nicolae Ceauşescu, citate sistematic în publicaţiile sale ...

citește »

Aura Christi: O cruciadă împotriva valorilor naţionale?! (II)

Din expoziţia „Grădina cu îngeri” – care găzduieşte tablourile şi sculpturile Silviei Radu – desfăşurată recent la Universitatea Politehnică din Bucureşti, au fost scoase portretele a patru martiri ai închisorilor staliniste: Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Valeriu Gafencu şi Costache Oprişan. Prestigiosul Cotidianul ne reaminteşte că aceşti români „şi-⁠au petrecut sau pierdut viaţa între zidurile celor mai de temut lagăre de ...

citește »

Horia Pătraşcu: Demonizarea uriaşilor culturii

Mari scriitori români trebuie să fie „epuraţi”, încă o dată, pe motive politice, din cultura română. Căci acelaşi motiv – publicarea unor texte prohitleriste – care astăzi stă la baza asasinării operei lui Vintilă Horia de către acest grup intelectual organizat poate sta mâine la baza arderii în piaţa publică a operei lui Emil Cioran, Mircea Eliade şi a altor ...

citește »

Dorin Popescu: Etici în loc de epici la Cioran şi Eliade

Spaţiul critic românesc a ratat şansa unui export de teme necesare bunei întâlniri critice cu Cioran şi Eliade, iar critica europeană şi cea americană au trebuit să parcurgă singure, fără sprijin de orientare din România, întreaga lecţie critică a întâlnirii cu aceştia. O privire sintetică a receptării critice a lui Cioran şi Eliade în străinătate sugerează că figura critică a ...

citește »

Dan Anghelescu: Vintilă Horia şi întoarcerea acasă

„Noi nu eram nici fascişti, nici comunişti ab absurdo, noi căutam să salvăm existenţa poporului nostru şi a culturii noastre. Temeiurile noastre s-⁠au dovedit juste. (…) Trebuia să avem credinţă. Să credem în forţa noastră morală, în inocenţa noastră în faţa istoriei. (…) Ne simţeam liberi, lipsiţi de orice ură, de orice intenţie de violenţă, şi de orice teamă, pentru ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest