Contemporanul nr. 02 Februarie 2022

Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2022 Editorial • Nicolae Breban • Două mari vârfuri, doi stâlpi ai umanităţii /  3 Caragiale a fost cel mai puţin echilibrat dintre toţi cei trei prieteni ai lui Eminescu. Suferea de un complex de inferioritate pe care nu şi‑l putea stăpâni. Maiorescu s‑a comportat ca un mare creator de modă, cum fac Yves Saint‑Laurent ...

citește »

Două mari vârfuri, doi stâlpi ai umanității

Am uitat de Caragiale. Cuplul Eminescu‑Caragiale… Un alt cuplu la fel de strident, poate şi mai strident. Dacă ceilalţi doi, moldoveanul şi bănăţeanul, îl acceptau, se vede clar dominaţia şi supremaţia spirituală, Caragiale îl chinuia puţin pe Eminescu. Caragiale a fost cel mai puţin echilibrat dintre toţi cei trei prieteni ai lui Eminescu. Suferea de un complex de inferioritate pe ...

citește »

Rugă de‑nfiere

Încă un document drapat în ficţiune e romanul de familie şi şcoală al Ioanei Nicolae, Tot înainte (Humanitas, 2021), scris pentru fiul său curios să afle cum s‑a trăit în comunism, cu un motto din G. Orwell despre egalitatea în inegalitate a lumii animalelor. Narat adecvat vârstelor de Bulţa Arsenia, cu unele derutante abateri („Arsenia a adormit, iar asta e ...

citește »

Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei Române

Academia Română anunţă funcţionarea, de la începutul anului 2021, a Grupului de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului, având în componenţă cercetători din institutele Academiei Române care activează în domeniile socio‑umane: Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucureşti, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iaşi, Centrul de Studii Transilvane, Cluj‑Napoca, Institutul de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai”, Târgu Mureş, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, ...

citește »

Evadări manieriste şi evadări romantice (I)

Criza spirituală a Europei pe care Conciliul de la Trento (1545‑1563) a adâncit‑o la sfârşitul Renaşterii clasice care poartă numele de manierism a condus în lumea elitelor ecleziastice şi universitare, catolice şi protestante, deopotrivă, la nevoia unor evadări dintr‑o realitate marcată de războaie religioase şi de flageluri felurite, către o mult visată epocă de aur şi către icoana unei lumi ...

citește »

Dilema „ofului” identitar

Exersată impecabil în Revenirea la Maiorescu (1996), fostă lucrare de doctorat, şi nuanţată socio‑moral în cele două volume de Glose la neaşezare (2002, 2010), pledoaria lui Doru George Burlacu (cercetător ştiinţific la Institutul „Sextil Puşcariu”) pentru cunoaşterea temeinică a clasicilor şi a istoriei literaturii române îşi validează o funcţie complementară în rafinata plonjare a autorului în contemporaneitatea elevată a intelectualului ...

citește »

Ediţia‑eveniment facsimilată a Manuscriselor lui Eminescu

Ediţia facsimilată a Manuscriselor lui Eminescu în 38 de volume, realizată sub egida Academiei Române şi îngrijită de academicianul Eugen Simion şi Mircia Dumitrescu, rămâne a fi unul dintre cele mai importante evenimente majore ale culturii române postdecembriste. Din cele 45 de caiete dăruite de Titu Maiorescu, în data de 25 ianuarie 1902, Academiei Române – „pentru a servi celor ...

citește »

Lada cu manuscrise

Opera unui poet este, fără îndoială, o împlinire a naţiunii în a cărei albie a apărut acel poet. O împlinire şi o jubilare a voinţei de a fi şi de a exprima sufletul său individual şi, evident, sufletul neamului prin care a fost dăruit lumii. Adâncindu‑se în abisurile propriei fiinţe, un mare poet – condus, în limbajul lui Platon, de „acel ...

citește »

Ziua Culturii Naţionale, ediţia a XII‑a

Academia Română şi Biblioteca Academiei Române au sărbătorit Ziua Culturii Naţionale prin organizarea a două evenimente, în zilele de 13 şi 14 ianuarie 2022. Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, sărbătorită de ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, Biblioteca Academiei Române a organizat în perioada 13‑23 ianuarie 2022 expoziţia de carte dedicată traducerilor în limbi străine din opera eminesciană. ...

citește »

Tentaţia istoriei

„Când pomenim despre dragostea pentru trecut, trebuie să luăm seama că, în fapt, este vorba de dragostea de viaţă; viaţa aparţine mai mult trecutului decât prezentului. Prezentul e întotdeauna un moment prea scurt, chiar când plenitudinea lui face să ni se pară etern. Când iubeşti viaţa, iubeşti trecutul, fiindcă acesta este prezentul aşa cum a supravieţuit el în amintirile oamenilor. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest