Contemporanul » Noutăți editoriale » Contemporanul nr. 08 August 2022

Contemporanul nr. 08 August 2022

Revista Contemporanul nr. 08 August 2022

În loc de editorial
Nicolae BrebanTiranii Mărunţi / 3
Nimeni nu poate să ne informeze de ce a făcut cotitura din iulie ’71, la întoarcerea din China şi Coreea de Nord.
Instrumentul care crede la un moment dat că este Dumnezeu şi, în loc să meargă spre un scop, devine el însuşi un scop.

Evenimente • Ştiri • Academia Română / 4
În România, cercetarea ştiinţifică şi creaţia intelectuală oficiale sunt efectuate în cadrul mai multor entităţi paralele (Academia Română, universităţi, Ministerul Cercetării).
Ideea concentrării cercetării sub o singură egidă şi sub o singură conducere ni se pare că aminteşte de perioada dictaturii comuniste.

Cronica literară
Ştefan Borbély • O voce distinctă / 5
Sunt puţini critici în România de azi care nu ies în arenă purtând campanii, promovând camarile sau răspândind ideologii rebarbative, specioase.
Selecţia autorilor (…) este doar arareori aceea pe care o găseşti pe listele celor care „fac canonul” înainte de a fi învăţat să parcurgă atent o carte.

Polemice
Mircea PlatonPărintele Ghervasie Hulubaru şi „tradiţia (povestea vorbei)”  / 6
Timpul se preface în minune în crăpăturile scoarţei istoriei, în scorburile chirilice ale manuscriselor, în palmele muncite ale unor văgăuni bătute doar de linişte şi de suflarea lui Dumnezeu.
Din fericire, încă mai există oameni care înţeleg valoarea unor asemenea smerite comori. Din nefericire, sunt prea puţini şi lucrează în răspăr cu o societate globală.

Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Mitteleuropa / 7
Revenind la Europa orientală, criteriile care o definesc sunt, în acelaşi timp, geografice şi culturale, etnice şi confesionale, determinându‑i frontierele atât de flexibile.
Se pot găsi, în reviste cu o difuziune mai largă sau mai restrânsă, hărţi conţinând geografii halucinante, croite după criterii politice obscure, ce aşază în această „Mitteleuropa” Cehia şi Croaţia, dar nu şi Austria.

Cronica de carte
Constantina Raveca BuleuO admirabilă sinteză academică / 8
Religia în epoca romantică. Un imaginar al Absolutului de Vasile Voia este o abordare de mare clasă, aparţinându‑i unui foarte bun cunoscător al domeniului.
Cât timp asemenea cărţi de solidă construcţie intelectuală continuă să apară, se poate spune că ştiinţa literaturii de la noi mai are, totuşi, şanse de reviriment şi de supravieţuire.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura ChristiNovak Djokovic într‑un „spectacol orwellian” / 9
Să gândim cu capul nostru, să gândim cu fiecare celulă, cu inima, Djokovic e pedepsit – neverosimil şi tocmai de aceea adevărat – pentru că e… Djokovic.
O, e o situaţie ultrafamiliară aceasta: să fii pedepsit pentru că eşti cine eşti, pentru că ai caracter, demnitate, har şi, „mânat de o nobilă sminteală”, cum spune cineva, îţi urmezi vocaţia!

Academia Română • Expoziţii / 10
Fără să fi avut o relaţie artistică aparte, deşi contemporani, cei doi pictori, Gheorghe Petraşcu şi Nicolae Vermont, au fost reuniţi sub cupola Sălii de expoziţii „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.
„Conexiuni” • Conferinţele Academiei Române
Alexandru Nicolae • Variaţia lingvistică în era digitală / 10

Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel PopDubla moştenire a românilor / 11
Noul popor romanic care se forma în secolele I‑IX la Dunărea de Jos şi la Carpaţi a primit cuvântul Domnului tot în limba latină.
Creştinarea românilor (ca şi a grecilor sau albanezilor) s‑a produs – spre deosebire de creştinarea tuturor celorlalte popoare din jur – în mod treptat şi organic.
Lecturi
Theodor CodreanuIon Druţă: „Pierit‑au dacii?” / 12
În zilele Paştelui 2022 primesc de la Editura Academiei Române, prin bunăvoinţa d‑lui acad. D.R. Popescu, directorul editurii, o carte bibliofilă, tipărită în 100 de exemplare, cu titlul Daciada. Baladă arhetipală, semnată de Ion Druţă, care se apropie, pe 3 septembrie 2022, de aniversarea a 94‑a!
Ion Druţă nu cade însă în astfel de capcane, dovedind, aristotelic, că poezia este mai adevărată decât istoria, fiindcă poartă în sine grundul, arheul unui popor.

Modele
Iulian BoldeaŞtefan Aug. Doinaş. Conceptul şi imaginea / 13

Lecturi
Maria Trandafir • Când ura copleşeşte raţiunea / 14
Mă bucură faptul că scriitoarea şi‑a găsit liniştea şi puterea creatoare în noua ei ţară, dar nu înţeleg gândirea ei absolut negativă pentru tot ce are legătură cu România
Nimeni n‑a comentat afirmaţia ei „dacă ar trebui să trăiesc în România, m‑aş sinucide”.

Modele • semnal
Boris Marian • Esoterism iudaic – Moshe Idel / 15
Vrând să‑mi aflu un Rabin, am ajuns de la Buber, prin intermediul lui Scholem, la Idel.
Cred că el ne va arăta, în fine, drumul spre cultura evreiască autentică (…) în aceste vremuri tulburi.

Lecturi
Marian Victor BuciuOchiul esenţial / 16
Ochiul meu străvechi de nouă sute de ani sesizase, desigur, esenţialul.
De la Radio Europa Liberă aflase cel dintâi în familie că ruşii au ocupat Praga în 1968.

Polemice
Crişu Dascălu • Index verborum prohibitorum? / 17
Aud că europarlamentarii au propus, cu toată seriozitatea, să se întocmească o listă a cuvintelor indezirabile politic, ceea ce ar transforma Parlamentul de la Strasburg într‑o adevărată poliţie lingvistică.

Eveniment
Ziua comemorării pogromului de la Iaşi la Casa Muzeelor / 17
Piesa propune o poveste de iubire dintre un evreu mozaic şi o tânără creştină, pretext artistic pentru a evoca tragedia Pogromului din Iaşul anului 1941.

Istorie literară
Emanuela Ilie • O eleganţă greu de egalat / 18
O excelentă carte de identitate critică a unui spirit deschis, drept, generos şi inventiv, care a ştiut să se bată pentru valorile culturii cu demnitate, probitate şi o eleganţă greu, dacă nu imposibil de egalat.
E generos şi inventiv, se bate pentru valorile culturii şi, ocrotindu‑şi prietenii, nu reprimă pe adversarii prietenilor. Trece discret peste situaţiile dificile.
Radu Lupu – In memoriam / 19
Filarmonica „George Enescu” a adus un omagiu genialului artist printr‑un concert care i‑a avut ca protagonişti pe Dan Grigore, Cristian Mandeal, Marin Cazacu, Daniel Ciobanu şi Robert Creimerman.

Clubul Ideea Europeană
Irina Nechit în dialog cu Angelica Lambru
Am tradus cu iubire, cu admiraţie, cu devotament” / 20
Mi-am promis atunci că voi crea o nouă antologie, în jurul ei, pornind de la ea, în care să arăt cititorilor spanioli cât de talentate şi de unice sunt poetele românce contemporane.

Poeme
Ion Cocora / 21
Tu întinsă pe o pajiste din apropiere
eşti un inel căzut de pe un deget de înger.

Eveniment • Anul centenarului încoronării Reginei Maria.
Ţara pe care o iubesc / 22
Nicolae Iorga a fost cel care a încurajat‑o pe Regină să scrie această carte şi tot el a tradus textele din engleză pentru ca ele să ajungă la oameni. Aşa a apărut Ţara pe care o iubesc, o carte scrisă din pasiune şi datoria faţă de ţară.
O carte în care o regină de neam străin a reuşit să portretizeze într‑un mod remarcabil frumuseţile României, din vârfurile munţilor şi pădurile dese până la malul mării Negre, de la palatul şi mânăstirea Cotroceni, la ruinele aşezărilor străvechi.

Polemice
Constantin Toader • Colapsul şcolii româneşti în era deşcolarizării digitale / 22

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Marius Stan
Cu încredere, despre inteligenţa artificială şi forţa creatoare / 24
Ce m‑a impresionat cel mai mult, şi probabil mi‑a schimbat modul de a face ştiinţă, a fost posibilitatea de a face simulări ale unor fenomene naturale, fizice sau chimice.
Puteam să vizualizez interacţiunile dintre atomi, să văd cum vibrează atomii, să văd cum aceste vibraţii, de exemplu, pot conduce la topirea unui material.
Este ceva spectaculos şi aş zice că a reprezentat o schimbare dramatică în rolul pe care calculatoarele îl joacă în cercetarea ştiinţifică.

Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Decepţionismul / 27
Proiectului modernităţii nu i-a fost adăugat şi o componentă spirituală, alta decât cultul Raţiunii, impus cu zel totalitar.
„A fi sau mai degrabă a deveni om înseamnă a fi religios”, ne spune Mircea Eliade în Cuvântul-înainte la Istoria ideilor şi credinţelor religioase.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • „Curtea miracolelor” din potenţialul morfologiei urbane / 28
Această realitate este singura constantă istorică a unei aşezări aglomerate care s‑a adunat cu greu şi în mare grabă; aşezare care se chinuie încă să‑şi coaguleze o personalitate.
Dacă ar fi apărut în librării în urmă cu cincizeci de ani, această carte ar fi fost un eveniment extraordinar.

Proză
Elina Adam • Scrisoare pentru fata pe care nu am reuşit să o uit / 29
Lucruri înfricoşătoare se întâmplă când frica devine stăpân. Însă, nu te teme, Stăpânul celor de deasupra şi al celor de dedesubt, în numele Căruia tot genunchiul să se plece, pe toate le ştie, pe toate le îngăduie dacă sunt spre folosul nostru. Fie voia Lui!
Mulţi oameni au plecat dincolo, trupurile lor au ajuns în saci de plastic, aruncate într‑o groapă, fără ca ai lor să poată să‑i plângă pe ultimul drum.

Polemice
Magda Ursache • Frondă fără fond / 30
Am mai spus‑o: nu pandemia Covid, Omicron, aviara, porcina, buba maimuţei, holera o să ne omoare, ci politica asta fără principii etice.
Pendulăm între ipocrizia occidentală şi rânjetul bestiei sovietice. Să ne reamintim versul lui Prévert: „Ce tâmpenie războiul!”.

(Con)texte
Maria‑Ana TupanEpilog la cartea vârstelor / 31
Se poate auzi o voce scindată, dedublată, când mărturisitoare, când interpelând un al doilea eu sau referindu‑se la el ca observator impersonal, la persoana a treia.
Ca şi slăbirea trupului, subiectivitatea este şi ea afectată de vârstă, sentimentul identităţii lăsând loc unei confuze polifonii de voci.

Polemos
Adrian Dinu Rachieru • Marin Mincu, polemistul intratabil / 32
Autoritar‑provocator, de o teatralitate infatuată, căzând uneori în fanfaronadă, arţăgosul critic, cu apetenţă pentru exces, s‑a vrut un independent.
„Salahor şi martir”, deopotrivă (cf. Adina Kenereş), Marin Mincu se înscrie în competiţia exegetică, atent la tectonica literară, încercând să se lepede de „toxinele otrăvite ale invidiei”.

Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Metodologia de cercetare a Mioriţei / 33
Eliade prezintă ciobanul ca un resemnat şi pasiv faţă de „teroarea istoriei”. El vede fatalism în Mioriţa şi propovăduieşte resemnarea.
În Mioriţa natura este însufleţită şi divinizată, divinitatea umanizată, iar omul e îndumnezeit. Este una din cele mai valoroase capodopere din literatura universală, etern valabilă şi actuală.

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • Retrospectivă Niki de Saint Phalle la San Diego / 34
O reprezentare a lumii în actualitatea ei apăsătoare se impune cu instrumente netradiţionale, propice în a surprinde o realitate în devenire, într‑o dinamică ameţitoare.

Film
Dana Duma • TIFF 21: „Make films, not war” / 35
Parafrază binevenită la celebra zicere a contestatarilor hippie ai Războiului din Vietnam din anii 1960‑70, deviza TIFF 2022 a fost bine exploatată promoţional pe parcursul evenimentului de zece zile care a adus urbei Cluj‑Napoca statutul de „oraş al filmului” oferit de UNESCO încă din 2021.
Filmul este un musical plin de culoare cu tentă suprarealistă, adaptând o piesă a lui Gellu Naum ce reinterpretează povestea lui Robinson Crusoe.

Cronica plastică
Luiza Barcan • „Mir şi borangic” / 36
Seria mai amplă de pictură în ulei, cea care are ca subiect ia, revenită spectaculos în contemporaneitate şi promovată ca simbol naţional, interpretează şi filtrează prin grila propriei sensibilităţi texturile rafinate şi expresive ale acestei piese vestimentare.
Icoanele expuse ca o secţiune aparte a discusului vizual sunt lucrările de artă sacră ale unei artiste contemporane care a călătorit, a privit, s‑a documentat, apoi a pictat în biserici şi pe blaturi din lemn chipurile sfinţilor.

Lecturi
Elisabeta Bogăţan • Istoria şi tăcerile ei / 37
„Lagărul Rawaruska: lagărul apropo de care Hitler va spune: «Nu le faceţi rău, dar lăsaţi‑i să moară de frig, de foame şi de sete», supranumit «lagărul picăturii de apă», cu singurul său robinet pentru 1500 de oameni, singurul lagăr unde au fost cazuri de antropofagie de cadavre”.

Eveniment
Premiile Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România / 37
Constantina Raveca Buleu, Splendor singularis. Studii despre esoterism. Editura Ideea Europeană – Premiul Ioana Em. Petrescu.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Cum se cultivă un artist  / 38
Alături de literatură, istorie şi religie, arta era privită ca fiind esenţială şi elementară pentru construcţia intelectului, un set de date primordiale, axiome ale culturii în care acesta va trebui să trăiască şi să prospere.
Lucrul manual a luat locul artei majore, copiii fiind puşi în situaţia de a fi creatori înainte de a înţelege gramatica şi sintaxa plastică, iar rarele ore de desen nu aveau şi nu au cum să recupereze vastele sincope culturale acumulate prin eliminarea celorlalte discipline.

Teatru
Dana Pocea • Fantezie şi reflexivitate / 39
Dacă Faust reprezintă omul modern, însetat de cunoaştere, plin de contradicţii, Arianna, noua Evă, după ce face schimbul de trup cu chelneriţa întâlnită într‑un vagon restaurant, devine expresia feminităţii.
Fotografiile reproduse din pagină sunt imagini din Faust de Goethe, în regia lui Silviu Purcărete, spectacol care la cincisprezece ani de la premieră (19 septembrie 2007) continuă să se joace cu imens succes de public.

Vă dorim lectură plăcută!

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest