Din ultimul număr:
Contemporanul » Noutăți editoriale » Revista Contemporanul nr. 08 August 2019

Revista Contemporanul nr. 08 August 2019

Revista Contemporanul nr. 08 August 2019

Editorial
Nicolae Breban ● Cultul unicităţii / 3
Da, recunosc, m‑am îmbolnăvit şi eu, la sfârşitul adolescenţei, de această miasmă, să‑i zicem, otrăvitoare, a sinelui, şi nu mă pot împiedica să zâmbesc când îmi amintesc cum am fost biciuit de o ironie a unuia dintre tinerii profesori

Profiluri
Marian Victor Buciu ● Literatura română şi şcoala româno‑europeană / 4
În unele privinţe, în România s‑a ajuns mai jos de forma europeană fără fond românesc de acum un secol şi jumătate. S‑a mers până la forma fără formă, amândouă autohtone. În loc de stimulare, s‑a ales simularea. De exemplu, chiar simularea formei

Modele
Ioan‑Aurel Pop ● Ambrozia Zeilor / 5
Augustin Buzura nu are nevoie de elogiile noastre postume, fiindcă destul elogiu etern sunt cărţile lui. Numai că Augustin Buzura a fost un om al Cetăţii, cu anumite responsabilităţi şi cu decizii luate spre binele culturii româneşti. Această dimensiune a vieţii lui nu trebuie să intre în uitare, pentru că este un exemplu demn de urmat. Trecerea sa, din ziua de 10 iulie 2017, a fost numai o iluzie pentru minţile noastre obişnuite cu limitele condiţiei umane, căci altminteri scriitorul trăieşte prin „arta sa lungă”, care‑l plasează sub zodia eternităţii.

Eveniment ■ Academia Română
Sesiune omagială Augustin Buzura, la Academia Română / 5
Academia Română prin Secţia de Filologie si Literatură, în parteneriat cu Fundaţia Culturală Augustin Buzura, a organizat miercuri, 10 iulie 2019, sesiunea omagială Augustin Buzura, la doi ani de la încetarea din viaţă a scriitorului. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române. Au rememorat activitatea literară, publicistică şi culturală a academicianului Augustin Buzura: acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură, acad. Nicolae Breban, directorul Fundaţiei Culturale Ideea Europeană şi director al revistei Contemporanul, Angela Martin, traducător şi eseist, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Jean Askenazy. Anamaria Maior‑Buzura, preşedintele Fundaţiei Culturale „Augustin Buzura”, a adăugat o notă personală discursurilor academice.

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Revizionismul şi antirevizionismul interbelic / 6
Aceste directive erau cunoscute, dar se cunoşteau deja şi acţiunile întreprinse: pe plan economic, ocuparea întreprinderilor industriale şi administrarea celor agrare în dauna celor româneşti, destul de puţine pe teritoriul Transilvaniei

Cronica literară
Ştefan Borbély ● 70 de ani de viaţă literară la Cluj / 7
E drept, se declară sistematic, dar în dezacord cu adevărul, că Bucureştiul e organizatorul tuturor fericirilor care ne încearcă, dar revendicarea e o impostură: dacă n‑ar exista altruişti de calibrul Irinei Petraş, care e capabilă să dinamizeze energii şi, mai ales, să le asigure spaţiu instituţional de manifestare, toate ar cădea în derizoriu, viaţa Uniunii rezumându‑se la alegerile din patru în patru ani, unde iese de fiecare dată cel „care trebuie” şi viaţa merge inerţial înainte, într‑o derivă pragmatică pe care nici cei mai precişi analişti nu o pot defini decât recurgând la eufemisme

Constantina Raveca Buleu ● Despre deşerturi şi deşertificări / 8
Nuanţele acestei gemelarităţi pot fi urmărite în inventarul diacronic al principalelor reprezentări ale deşertului în istoria culturii europene, structurat strategic într‑un segment premodern, al credinţelor arhaice, miturilor şi religiilor

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Umărul Giocondei / 9
Odată început, drumul se cuvenea, aşadar, urmat şi dus la capăt. Deşi cerul era ca de plumb. Părea că, întinzând mâinile, ai fi în stare să culegi un nor după altul. Cerul se sprijinea de bolta frunţilor

Schiţă de portret
Horia Bădescu ● Fascinaţia bibliotecii / 10
În raftul memoriei care‑i e dedicat se orânduiesc ori, uneori, se neorânduiesc o mulţime de imagini, mai ales cele din anii studenţiei sau ai senectuţii – pe care i‑aş putea numi şi ai maturităţii târzii, dacă o atare formulare mi s‑ar părea mai liniştitoare – atunci când ne‑am regăsit după un deceniu de depărtare, nu de despărţire, în lumina unei prietenii semicentenare. Însă niciuna nu are pregnanţa unui stop‑cadru care subsumează o suită de serigrafii din vremea când eram alumni. Aurel în sala de lectură a căminului Avram Iancu, „bază” a filologilor, folosesc acest termen militar pentru a‑mi aduce aminte că amândoi am trecut prin strunga examenului de admitere în uniforme soldăţeşti, restituiţi după ani buni de cătănie, pedeapsă pentru nevredniciile familiale considerate astfel în viziunea acelor timpuri, lumii civile şi umanioarelor. Fiindcă spaţiului bibliotecii, spaţiului acela dăruit tăcerii şi meditaţiei asupra universurilor de viaţă şi gândire care se întrupau din paginile cărţilor, avea să‑i rămână fidel pentru totdeauna, robit de farmecul şi tainele bucoavnelor şi manuscriselor. Acolo avea să‑şi consume ceasuri şi ceasuri, zile şi zile de existenţă, de acolo avea să‑şi extragă materia proiectelor şi cărţilor sale.

Istorie literară
Mircea Platon ● Convorbiri Literare şi modernizarea organică a României / 11
Modul în care înţelegea „gruparea de la Convorbiri” să apere ideea naţională e mult mai luminat decât majoritatea discursurilor politice naţionaliste din ţări aflate, atunci, ca şi acum, în avangarda civilizaţiei

Lecturi
Mihaela Albu ● Pledoarie pentru schimbarea canonului / 12
Unii critici şi istorici literari (destul de puţini, însă!) s‑au exprimat în favoarea reîntregirii literaturii române şi împotriva obiceiului de a promova – cu ostentaţie – numai şi numai anumite nume şi anumite cărţi

Eseu
Mircea Braga ● Despre spaţiul literar mondial/ 13
Poate fi vorba de o oarecare normalitate în toate acestea, revăzând şi nu puţine antecedente; doar că Pascale Casanova, în faţa unei planşe destul de insistente, caută să disloce accidentul de rigorile perspectivei

Istorie literară
Bogdan Creţu ● Poezie şi identitate naţională. Două tipuri de naţionalism / 14
Deosebirea dintre naţionalismul ceauşist şi cel basarabean o sesizează foarte bine Sorin Alexandrescu, în prefaţa unei antologii a poeziei din Republica Moldova

Proză
Horia-Vicenţiu Pătraşcu ● Minim mărturisitorul / 15
Au trecut peste cincizeci de ani de la acea întâmplare, timp în care Minim scrisese cărţi, cultivase şi educase un public larg în spiritul celor crezute de el, întipărite adânc în mintea lui de copil în acea duminică inaugurală. Mulţi îl priveau ca pe un sfânt laic, ca pe un model ireproşabil, ca pe un model irezistibil

Con(texte)
Maria Ana Tupan ● Lumea din Inbox / 17
Este o poezie de tradiţie existenţialistă, anxioasă, a disperării în faţa neantului, a transcedentului gol, dedus din contemplarea instabilului dublu de umbră al trupului

Eveniment
Victor Voicu, Sub semnul lui Hippocrates / 18
Academia Română, în parteneriat cu Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi Editura Ideea Europeană (1919‑2019), în cadrul programului naţional România citeşte, a organizat în Aula Academiei Române lansarea‑eveniment a volumului Sub semnul lui Hippocrates de Victor Voicu. Amfitrion: acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a vorbit în deschiderea evenimentului prin care s‑a sărbătorit aniversarea de 80 de ani a marelui savant român Victor Voicu. Invitaţi: Nicolae Breban şi Aura Christi. Lansarea‑eveniment a avut loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, Bucureşti, sector 1, şi a fost încheiată cu un recital public susţinut de Alexandru Tomescu şi Maia Morgenstern.

 

Clubul Ideea Europeană
Dan Dungaciu ● Ce au de învăţat politicienii de la Ion I. C. Brătianu? Decalogul unui român de odinioară / 18
Evocarea sau reeditarea unei personalităţi ilustre riscă să rămână un gest muzeal. O aşezare ritualică în bibliotecă după un (scurt) moment de lumină a reflectoarelor în timpul lansării publice a noii ediţii. Personalitatea este omagiată, amintirea sa invocată, meritele de odinioară reamintite encomiastic, după care reflectoarele se sting şi lucrarea pleacă, cuminte, în rafturile cu cărţi, lăsată în voia unor prezumaţi cititori sau a… prafului din bibliotecă.
Nu asta este intenţia noastră. Personalitatea lui Ion I. C. Brătianu, căreia în datorăm în cea mai mare măsură Centenarul sărbătorit anul trecut, dincolo de meritele istorice incontestabile şi de nimeni tăgăduite, se cuvine redată publicului, în toată amploarea ei, pentru că marea figură istorică are încă multe a ne învăţa.
În acest spirit, vom încerca să degajăm cele 10 lecţii imprescriptibile pe care marele Ion I. C. Brătianu le lasă oamenilor politici de azi – celor care vor să devină cu adevărat oameni de stat.
Decalogul unui politician care mai are şi astăzi ceva de spus.

Avanpremieră editorială
Mirel Taloş ● Undeva în Transilvania / 21
Gestul acesta îi va fi atât de necesar în perioada următoare, în care avea de îndeplinit o misiune istorică; gestul acesta va transmite în jurul lui forţă şi autoritate. Da, el era desemnat să fie sfârşitul evreilor din judeţul Sălaj. El era Istoria. Fusese numit comandantul ghetoului unde urma să fie aduşi toţi evreii din judeţul Sălaj

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis ● „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”/ 23
Ediţia a 23‑a a Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” s‑a desfăşurat în perioada 9‑16 iulie 2019. Organizator şi proprietar al acestui produs şi brand cultural românesc e Fundaţia Academia Internaţională Orient‑Occident (România), preşedinte – Dumitru M. Ion; director artistic – Carolina Ilica. Au participat peste 100 de poeţi, membri ai Academiei Internaţionale Orient‑Occident, editori, traducători, artişti plastici, muzicieni ş.a., reprezentând 31 de ţări: SUA, Canada, Mexic, Porto Rico, Bolivia, Chile, Panama, Salvador, Guatemala, Peru, Uruguay, Argentina, Cuba, Republica Bolivariană Venezuela, Maroc, Israel, Portugalia, Spania, Franţa, Olanda, Bulgaria, Scoţia, Marea Britanie, Anglia, Marea Britanie, Albania, Muntenegru, Taiwan, Germania, Federaţia Rusă, Elveţia, Georgia şi România. Aceştia s‑au adăugat celor circa 1700 de poeţi din peste 100 de ţări, participanţi la cele 22 de ediţii anterioare ale Festivalului poetic de la Curtea de Argeş.

Lecţii de istorieAdrian Lesenciuc ● Locul semnării tratatului antiotoman de la 1395 / 26
Aici, la Braşov, în 7 martie 1395 s‑a încheiat primul tratat de alianţă antiotomană din sud‑estul Europei dintre Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei

Modele
Theodor Codreanu ● Sociologia naţiunii la Dimitrie Gusti / 26
Ignorarea naţiunii, spune D. Gusti, duce la concepţii extremiste: pe de o parte, exacerbarea individualismului, începând cu Marea Revoluţie Franceză, de la care se revendică liberalii, iar, pe de alta, statul totalitar, oprimator al naţiunii

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Theodor Codreanu şi ethosul transmodern / 28
Dacă Emil Cioran, biciuind, în anii tineri, orgoliul naţional (mereu în suferinţă) şi denunţând slăbiciunile naţionalismului românesc, explica „amânarea” României prin răul interior (anemica forţă lăuntrică, neconvergenţa acţională a Provinciilor), nicidecum prin „piedicile din afară”, Theodor Codreanu, şi el îngrijorat pentru soarta neamului (confruntat acum cu deromânizarea), vorbeşte despre o „mutilare” a destinului prin bolşevizare

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● O disciplină fundamentală în filosofie: metafizica / 29

G. Călinescu ● 120

Constantin Coroiu ● Jurnalul literar şi măştile lui Aristarc / 30
„Stăm în turnul de fildeş al artei pure atâta vreme cât patria e în siguranţă… Dispreţuim profund pe scriitorii fără instinct naţional. Nici un mare creator (Dante, Hugo, Eminescu) nu s‑a ruşinat să fie patriot. Fără o Românie independentă nu poate exista literatura română”

Polemice
Magda Ursache ● Amor patriae / 31
Vechile tactici şi strategii proletcultiste sunt refolosite. Au apărut din nou, la vedere, acuzatorii care pun etichetări smintite ca nostalgic, legionar, antisemit, în delir antiromânesc

Evenimente culturale
Trei veacuri de poveste despre muzică într o expoziţie / 32
Muzeul Municipiului Bucureşti a organizat vernisajul expoziţiei tematice „Mărturisiri despre muzică. Intimitate. Armonii. Tehnologie”, eveniment care a avut loc pe data de 23 iulie, ora 19.00, la Palatul Suţu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2). Noul proiect expoziţional este asociat Festivalului Internaţional George Enescu, Ediţia 2019. Vizitatorii au fost invitaţi la un exerciţiu muzeal dedicat muzicii, menit să‑i ajute să trăiască sincron nu mai puţin de trei veacuri de poveste, experimentând, ascultând şi cunoscând astfel producerea, captarea şi redarea sunetului în istorie. De la orchestra mecanică, folosită încă din veacul al XVIII‑lea, la pick‑up‑ul şi magnetofonul adolescenţilor din anii 1970 sau 1980, până la device‑urile de înaltă fidelitate ale viitorului, toate acestea, alături de multe alte surprize, au fost prezentate în două săli special amenajate la Palatul Suţu.

Antologiile Contemporanul • Poemul lunii
Alexandru Vlahuţă ● Unde ni sînt visătorii?… / 32

Lecturi
Liliana Danciu ● De la notaţie la reverie citadină / 33
Notaţia este evidentă prin transcrierea unor imagini cu caracter fotografic în sintagme scurte puternic vizuale

Poeme
Ion Cocora / 34

Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Timpul şi ascuţişul cuvintelor/ 35
Auzi?… Strigătele noastre de atunci din decembrie, când visam, nu le‑a auzit nimeni… De fapt cine să le audă? De mult nu mai crede nimeni visurile… S‑a pus un OK apăsat peste tăcere, nu?

Film
Dana Duma ● TIFF 2019 şi alte evenimente cu Vlad Ivanov / 36
La Gomera lui Porumboiu este un exemplu de transformare, nu de ruptură, cel mai clar indiciu fiind dat de autoreferenţialitatea inteligentă şi ludică a filmului, care face trimiteri la creaţiile precedente ale cineastului

Corespondenţă din China ■ Romane pe un picior
Constantin Lupeanu ● Megaevenimente / 37
Ca învăţător, a educat generaţii de studenţi şi continuă să o facă şi astăzi, deoarece picturile sale vorbesc tinerilor din lumea întreagă, iar în aceste zile tinerilor artişti plastici chinezi

Eveniment
România – Ţară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de La Beijing – BIBF 2019 / 37
Institutul Cultural Român a găzduit, în calitate de coorganizator, o întâlnire de lucru româno‑chineză în cadrul căreia a fost prezentată şi participarea în premieră a României ca ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Beijing în perioada 21‑25 august 2019. Evenimentul s‑a desfăşurat, vineri, 5 iulie 2019, ora 11.00, în Sala Mare a Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru nr. 38.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Pericolul iranian / 38
Tensiunile din Golful Persic ating cote alarmante. Iranul este la un pas de bomba atomică şi, cu aroganţă, Teheranul a anunţat că a început să îmbogăţească uraniul peste nivelul permis de înţelegerea încheiată cu marile puteri ale lumii. Ayatolahilor nu le mai pasă nici de americani şi nici de restul lumii, acum au o singură ţintă: să devină putere atomică pentru a‑i şantaja şi ameninţa pe aceia care le stau în cale. Nu este de mirare că Israelul, singura bucăţică de pământ din Orientul Mijlociu pe care nu o pot supune, le stă ca un ghimpe în coaste.

Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Serenadă pe frontieră / 38
Noaptea neagră ca pana corbului cuprinsese pusta căreia cerul înstelat îi impunea şovăielnic o oarecare luminozitate de care se bucurau şase flăcăi din cel mai vestic centru de raion, sperând să evadeze temporar din plictiseala văratică pe la începtul anilor ’60. După discuţii înflăcărate în legătură cu ce ar fi de întreprins în mod special în această noapte, ajunseseră la concluzia că o serenadă deosebită şi – mai ales „în deplasare” – pare o soluţie adecvată. Serenadele – îndeosebi pe timp de vară – erau acte de nobleţe aduse în mod deosebit domnişoarelor, dar nu numai… Acest obicei era realizabil doar la ţară sau în orăşele, deoarece tulburarea liniştii locuitorilor provoca probleme de disconfort care, în oraşele mari, îl făceau imposibil.

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Elucidarea măsurilor / 39
Balanţa se înclină în favoarea celor mai norocoşi sau oportunişti, a celor investiţi cu putere, dar lumea îşi regăseşte echilibrul în dansul perpetuu şi eliberator

Vă dorim lectură plăcută!

 

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now