Contemporanul » Noutăți editoriale » Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2018

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2018

contemporanul-sigla-buna-300x69

.

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2018

 

Editorial
Nicolae Breban ● Episodul numit Mioara / 3
Nu puţini, neştiind cum să primească sau ce să facă cu un asemenea dar al destinului, îl resping, îl uită cu insistenţă sau îl calomniază. Eu, în ce mă priveşte, l-am purtat în spate, în desaga grea uneori a trecutului meu, acolo, unde el, ca o piatră înfierbântată, parcă scoasă abia din jar, ardea încă şi mă rănea.

Istorie şi critică literară
Bogdan Creţu ● Incursiuni în memorialistica românească / 4
Cu amestecul lor de pledoarie culturală şi anecdotică, memoriile acestea încep să funcţioneze ca instrumente de legitimare a puterii culturale, de legitimare a unei direcţii care oricum fixase pentru ani buni canonul.

Poziţia Academiei Române faţă de proiectul ministerului educaţiei naţionale: Strategia naţională de educaţie parentală / 5
Academia Română consideră că proiectul de Strategie de educaţie parentală este inoportun şi inadecvat pentru învăţământul şi educaţia românilor, meniţi să-şi conserve specificul naţional în cadru european.

Polemice
Mircea Platon ● Metamorfozele scriitorului / 5

Modele
Marian Victor Buciu ● Eul creator / 6
Eul rămâne un supus al sinelui creator. De reţinut faptul că aici este notată povara „unei Creaţii cu adevărat mitice”. Şi vocaţia, şi aspiraţia, sunt poveri. Creaţia mitică demitizează ea însăşi şcoala comună, colectivă.

Eseu
Ştefan Borbély ● Literatura română ca „world literature” (II) / 7
Pentru a-şi ilustra modelul adezionist, Casanova dă exemplul unei tipologii literare aparte, al asimilaţioniştilor voluntari, cum sunt, de pildă, V.S. Naipaul (prin voinţa de a fi, în scris, „mai englez decât englezii”), H. Michaux sau… Cioran!

Cărţi
Constantina Raveca Buleu ● Repere culturale transilvane / 8
Imun la idealizări şi istorii excesiv-canonice, Mircea Muthu remarcă, de pildă, rezistenţa transilvană de după 1918 faţă de centralismul incipient al Bucureştiului, accentuează importanţa fondării Universităţii Româneşti din Cluj, abordează critic evoluţia şi implicaţiile cultural-politice ale unor concepte precum localismul creator.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Ancora pentru eternitate / 9
Câteodată, ţi se ia ceva anume – mai exact, tu crezi că ţi se ia! –, ca să descoperi, inclusiv prin darul suferinţei, alte resurse ale forţei de a dărui din trezoreria aşezată în altarul dintre coaste. Locul gol lăsat iniţial de acel ceva ascundea, în realitate, o fântână ameţitor de adâncă.
Forţa cu care laudă Cerul – în faţă sunt aduşi cei care, vorba psalmistului, vestesc cu putere multă – o face să se adune în sine însăşi şi să-şi promită, mai exact, să jure că se va smulge „valului de disperare”, de care e cuprinsă în iarna anului 1941. Era o obişnuită „anxietate inefabilă”.

Noutăţi editoriale ■ Editura Ideea Europeană, după 15 ani
Aura Christi şi Sorin Lavric la Festivalul Internaţional de Carte „Axis Libri” / 10

Pagini de istorie
Ioan-Aurel Pop ● Romanitatea românilor la Centenar: domnie, politică şi cultură / 11
Cultura ţinea în Evul Mediu de Biserică şi se referea la spiritualitate şi la instituţiile care se ocupau de spiritualitate. Biserica patrona şi dirija cultura cultă, scrisă, formată din imagini şi simboluri. În general, nimic nu putea fi gândit în Evul Mediu în afara Bisericii şi a credinţei.

Filosofie
Vasile Muscă ● Constantin Noica – şcoala în care nu se învaţă nimic / 12
„Visez la o şcoală în care să nu se predea la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oameni tineri, câţiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi dau lecţii.”

(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Actualitatea meritocraţiei / 13
Volumul dedicat Marii Uniri pare o ilustrare a conceptului lui Iorga de istorie totală sau de ceea ce numim azi filosofie a civilizaţiei/ instituţiilor. Se înşală cei care cred că este un volum de eseuri politice.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Consecinţe ale filosofiei lui Popper / 14
O apărare a libertăţilor şi drepturilor care nu examinează evoluţia societăţii şi nu este ea însăşi reflexivă riscă să devină dogmatică şi nu mai serveşte scopul.

Istoria mentalităţilor
Iulian Boldea ● Perspectiva transdisciplinară / 15
Perspectiva gnoseologică asumată de Basarab Nicolescu este complexă, poliedrică, ea fundamentându-se pe dimensiunile axiale ale transdisciplinarităţii (nivelurile de Realitate, logica terţului inclus şi complexitatea). Ideea de cunoaştere este, în concepţia savantului, dinamizată de prezenţa convergentă a mai multor perspective de abordare a realului (disciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea)

Istorie
Alexandru Surdu ● Filosofia românească şi Marea Unire / 16
Mulţi filosofi au fost persecutaţi, arestaţi şi chiar ucişi în puşcăriile comuniste. Mânia comuniştilor a durat aproape o jumătate de secol. Abia din 1990 am început să ne refacem rândurile. Mulţi n-au mai răspuns la apel, iar alţii ne-au trădat.

Lecturi
Liliana Danciu ● Solilocviile eliadeşti / 17
Eliade meditează pe tema celor două căi prin care omul îşi poate eterniza existenţa: gloria, respectiv, asceza. Gloria poate fi abstractă, prin prelungirea existenţei în memoria celorlalţi şi concretă, prin urmaşi.

Geo Vasile ● Sarea amară a tămăduirii / 18
Tandreţe, ironie, joc, poezie pură (în ciuda unor preţiozităţi de limbaj discursiv), adoraţie şi rebeliune, întregesc cartea de vizită a talentului unui poet care, părând a se ignora, deţine secretul declanşării emoţiei artistice.

Polemice
Mircea Braga ● Corectitudinea politică – un agent al eşecului / 19
„Est-eticul” a fost o revoltă a opoziţiei, dar s-a vădit repede că nu putea genera sau nu putea stabiliza valoarea din moment ce, în aproape toate cazurile, privilegia parţialitatea în dauna întregului, nu fără o anume coloratură de „corectitudine politică”, aşadar, tot din zona ideologicului.

Eseu
Constantin Tonu ● În mrejele deşertului / 21
Scriitura înaintează cu lentoarea unei caravane prin marea de nisip, iar singurele protuberanţe din această monotonie (moare vreun personaj, se reduce efectivul garnizoanei, se efectuează o expediţie pentru delimitarea graniţei etc.) devin, sub trecerea timpului, la fel de neînsemnate ca şi dunele care se şterg sub bătaia vântului.

Semnal editorial
Otilia Andrei ● Mirel Taloş. Colecţionarul de nuduri / 22

Ioan Cărmăzan • 70 / 23

Poeme
Andrei Novac / 23

Proză
Ada Shaulov-Enghelberg ● Cadoul dulce-amar / 24

Antologiile Contemporanul
Catherine Merridale ● Trenul sigilat
Prezentare şi traducere de Petru Iamandi / 25

Proză
Ghenadie Postolache ● Pastorala / 26

Modele. Alecsandri • 200
Constantin Coroiu ● Alecsandri şi ieşirea din tranşeele latinităţii estice / 27
European pur-sânge, Alecsandri era, totodată, un patriot luminat şi inflexibil, dincolo de aerul său jovial şi tolerant, în orice împrejurare; atunci când păşea pragul palatelor pariziene şi al cancelariilor occidentale sau când se reîntorcea la conacul din Lunca Siretului.

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Cazul Sorescu. Despre „nobelitatea literaturii române” / 28
Bătând lumea în lung şi lat, Sorescu-mondialul (cum era ironizat de amici) a trudit la a-şi oferi o „dimensiune planetară”. Expediat sub răutăcioasa etichetă de „poet ambulant”, tradus masiv (şi în suedeză, încă din 1974!), propus pentru Nobel (iscând gelozia confraţilor bârfitori), el a fost considerat „compromis” tocmai fiindcă a călătorit mult în vechiul regim!

Theodor Codreanu ● Marea reeducare / 29
Aceşti tineri şi „civilizaţi” ţurcanieini au avut sarcina să penetreze toate instituţiile ţării spre a le face „independente”, ceea ce s-a şi reuşit, în bună măsură, de vreme ce imaginea din fabula lui Alecu Donici, Racul, broasca şi o ştiucă, funcţionează ireproşabil în spaţiul principalelor instituţii ale statului.

Corespondenţă din Italia
Dana Oprica ● Numele iubirii / 30
Italia, ţară avangardistă în ceea ce priveşte acceptarea şi primirea celuilalt – să nu uităm că prim-ministrul Enrico Letta, în 2013, o include în propriul guvern, pentru a se ocupa de probleme de integrare, pe Cécile Kyenge, primul ministru de culoare, un politician originar din Republica Democrată Congo, care din anul următor, 2014, la încheierea mandatului, devine europarlamentar – lansează o avalanşă de acţiuni pentru ca nou-veniţii să se simtă ca acasă şi să poată să continue aceleaşi activităţi pe care le desfăşurau în ţările de origine.

Corespondenţă din Spania
María del Carmen Ugarte García ● Grădinile austere ale Aurei Christi
Traducere din limba spaniolă de Dana Oprica / 31
Anul acesta ne-am apropiat de România, a cărei literatură ne este destul de necunoscută, în ciuda apropierii relative. La standul dedicat acestei ţări, am întâlnit o ofertă interesantă de opere traduse din toate genurile: proză, istorie, eseu, poezie… Această apropiere a fost posibilă datorită activităţii editurilor care riscă mult şi a muncii nepreţuite depuse de traducători, care întind punţi importante nu doar între două limbi, ci şi între două culturi.

Polemice
Magda Ursache ● În poala lui Marx / 32

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon / 32

Eveniment ■ Ideea Europeană – Institutul Cultural Român
România – China: „Cărţile devin o punte” / 33
Editura Ideea Europeană şi Grupul Editorial Shandong – Shandong Education Press din China, în parteneriat cu ICR, Centrul Naţional al Cărţii şi Ministerul Identităţii şi Culturii Naţionale au organizat o dublă lansare, „Prin înfiinţarea Departamentului editorial de literatură chineză, asistăm la un moment deosebit, care va deveni, fără îndoială, o pagină frumoasă în istoria schimburilor culturale dintre China şi România. Acest moment va rămâne în memoria noastră şi va scrie un nou capitol pentru promovarea prieteniei şi a civilizaţiei umane”.

Nostalgia valorilor
Alexa Visarion ● Cugetări spectaculare / 35
Egoismul eului este răsturnat; lumea nu este părăsită în „mistica imanenţei”, fiind înscrise în ea atât „căderea”, melancolică, tristă, cât şi inevitabilul vector al iluziei creatoare. Sub trăsăturile „omului fără domiciliu”, cum îl numeşte Ernst Bloch, subiectul ghiceşte că poate asocia (iluzoriu, artistic, creator) „îmbrăcămintea cu propria-i piele”, atunci când Dumnezeu devine idee.

Film
Dana Duma ● Revoluţii imposibile / 36
Cinematografia franceză s-a pregătit cel mai bine pentru evocarea/ reevaluarea evenimentelor din 1968. Festivalul de la Cannes a dedicat proiecţii şi discuţii despre miticul mai ’68.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Lozul lui Netanyahu / 37
România a strălucit la Târgul de Carte de la Madrid în calitate de ţară invitată / 37

Corespondenţă din China
Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu ● Viaţa ca surpriză / 38
Zhou Xiaoling a stat cu el trei zile şi l-a însoţit încă două zile la Shanghai. A învăţa este cel mai minunat lucru din lume. A învăţa să iubeşti este cea mai fericită alegere din viaţa noastră.

Corespondenţă din Atena
Apostolos Patelakis ● România la Târgul Internaţional de Carte de la Salonic / 39
Ostrovul Învierii de Aura Christi / 39

Vă dorim lectură plăcută!

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

 Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com

 

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest