Contemporanul » Noutăți editoriale » Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2019

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2019

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2019

 

Editorial
Nicolae Breban ● Visata libertate / 3
Şi, ca un fel de gust amar, încă neîncercat nici măcar sub teribila şi apăsătoarea dictatură comunistă, însuşi cuvântul, noţiunea de libertate prindea cumva un aer, un sens… cumva ciudat şi străin, cu totul neaşteptat

Profiluri
Marian Victor Buciu ● Naţionalismul pozitiv în Uniunea Europeană / 4
Naţiunea, în contemplaţia şi propensiunea autorului, are plural, cum are prezent şi viitor. E determinată şi religios, creştin, răsăritean. Ortodoxia (desigur, naţională) posedă viitor, fiind „profund contemporană şi un reper în Europa naţiunilor, a pluralismului, a democraţiei”

Polemice
Mircea Platon ● O scânteie‑n alergare”: Alexandru Vlahuţă.
Omul – Verigă de legătură a istoriei literare româneşti / 5
Motto: „Bine e să ştii, la moarte, că o dungă laşi, un nume,
C‑ai săpat la zidul nopţii, c‑ai muncit să‑ţi scoţi în lume
Din al creierului zbucium, ca pe‑un diamant, ideea.
Urma‑ţi fi‑va cunoscută pe‑unde ţi‑ai purtat scânteia…
Ş‑o scânteie‑n alergare e o rază…”
A. Vlahuţă, Din prag

„Focul acesta grozav prin care am trecut, şi care încă nu e stins, trebuie să ardă tot putregaiul, toată stricăciunea din noi, ca să ne putem învrednici de viaţa cea nouă care ne aşteaptă la capătul atâtor suferinţi. Altfel toată dreptatea pentru care am sângerat şi toate revendicările noastre,  dincolo de munţii şi de apele care ne‑au despărţit, nu ne vor folosi la nimic. Vom fi aceiaşi ticăloşi, pe‑o suprafaţă mai mare.”
A. Vlahuţă, Strigătul vremii

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Grăniţuirea României Mari / 6
A fost o încălcare a hotărârii românilor, a unui decret‑lege semnat de regele României. Aceasta a fost grăniţuirea impusă de forţele politice ale ţărilor aliate în aşa‑numita Antantă. Acesta a fost însă abia începutul încălcărilor pe care le vor face marile puteri

Cronica literară
Ştefan Borbély ● Caste de profesionişti / 7
Pe vremea studenţiei mele fusesem integrat într‑o sistematică şi, din păcate, nefinalizată editorial decât parţial cercetare de teren în Ţara Oaşului, coordonată de către profesorul Nicolae Bot

Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Spectacol cultural, plăceri de tot felul şi multe alte delicii / 8
În siajul nostalgiei studenţeşti se conturează, în Am şti, dacă am fi, o profundă reflecţie asupra valenţelor educaţiei, dezvoltată în subtile dihotomii condiţionale, menite să separe adevărata educaţie de simulacrele furnizate de sistemul educaţional autohton

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Masculinitate versus feminitate. Un plonjeu în iraţionalitate / 9
E ca şi cum ai încerca să închizi un fluture croit din aburi, culori, forme, linii şi oceane de fantasme, într‑o colivie! E ca şi când ai face eforturi disperate să încarcerezi un pegas cu aripile‑i deschise amplu într‑un ţarc!

Marginalii
Boris Marian ● Leonard Bernstein – neuitatul muzician / 10
Temperamental, inventiv în muzică, extrem de generos în relaţiile umane, Bernstein

Modele
Magda Ursache ● Un scriitor demn de crezul său / 11
Prozatorul a luptat şi luptă cu superbie pentru locul demn al scriitorului în lumea literară, pentru locul demn al cărţii în viaţa noastră cea de toate zilele

Profiluri
Bogdan Creţu ● Poezia ca frenezie a simţurilor / 12
Numai că nimic nu poate fi doar ceea ce este, obiectele ascund mereu o taină, lucrurile nu sunt nevinovate, banalitatea nu e niciodată placidă; există o fermentaţie a lumii intrate în poezie, sensurile se multiplică la nesfârşit, astfel încât idila nu e numai idilă, nici imaginile nu dospesc blege şi cuminţi în pasteluri.

Polemice
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Lucian Blaga şi maturitatea asexuală / 13
Nu ştiu dacă au atras atenţia până acum două situaţii destul de stranii din opera marelui filosof român Lucian Blaga[1] legate de clasificarea dihotomică a culturilor umane în culturi majore şi culturi minore. Ştim bine care sunt diferenţele dintre Oswald Spengler şi Lucian Blaga în privinţa extrapolării vârstelor umane la nivelul acelor „entităţi” supra‑personale numite „culturi”: Spengler folosea termenul vârstă într‑un înţeles stadial, în vreme ce Blaga foloseşte vârsta într‑un sens autonom, ca structură psihică, mentală (sufletească) ce poate fi privită de sine stătător şi nu ca etapă de dezvoltare.

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● O ipostază modernă a poeticii revelatorii / 14
Poeţii născuţi au acces la structuri arhetipale, inconştiente ale imaginarului, unde se întâlnesc cu alţi poeţi mari, fără să‑şi propună, şi în creaţii organice. Cum altfel să ne explicăm analogiile dintre toate miturile lumii, aceste tezaure de reprezentare simbolică
a existenţei, a lui a fi în lume?

Lecturi în China
Gao Xing ● Rădăcina în pământ, iar aripile spre cer.
Citind poezia Aurei Christi
/ 15
Aceasta este unicitatea poeziei Aurei Christi: conţinut, profunzime, obscuritate, bogăţie, mister, un puternic sentiment de tragism şi sfinţenie, simţ religios şi conştiinţa suferinţei, iar toate acestea se constituie într‑o lumină interioară emoţionantă

Bref ■ Ideea Europeană (1919‑2019)
Evenimente editoriale sub semnul Ideii Europene / 15

Polemice
Mircea Braga ● De la „lecţia de poezie” La cavoul‑bibliotecă / 16
Cu „povestea” care urmează şi căreia „lecţia de poezie” îi creează doar aparenţa de ramă, suntem plasaţi într‑un soi de stranietate posibilă într‑o lume în care fantezia, fie aceasta şi pe un portativ macabru, nu cunoaşte interdicţia

Polemice
Vasile Gheţău ● Declinul populaţiei României / 17
O întrebare tulburătoare se poate însă pune: este pregătită ţara, societatea românească, pentru o redresare consistentă a natalităţii, dacă ar fi să aibă loc? Nu, nu este pregătită, fie şi numai dacă ţinem cont de relatările presei despre starea maternităţilor şi spitalelor de copii, dotarea cu echipamente, prezenţa personalului medical de specialitate, numărul de creşe şi grădiniţe; accesul populaţiei rurale în special la asistenţă medicală adresată mamei şi copilului.
Clasa politică nu s‑a aplecat în cei aproape 30 de ani cu responsabilitate, competenţă, continuitate şi viziune pe termen lung asupra situaţiei demografice a ţării. Creşteri de alocaţii şi alte stimulente financiare nediferenţiate şi neadaptate în raport cu nevoile, preferinţele şi aspiraţiile tinerelor cupluri nu reprezintă nici strategie şi nici programe în domeniul populaţiei. Starea dramatică a populaţiei ţării şi sumbrele perspective ale depopulării masive reclamă programe şi strategii realiste şi autentice, elaborate cu responsabilitate faţă de viitorul ţării, competenţă, continuitate şi viziune pe termen lung.

Avanpremieră editorială ■ Editura Ideea Europeană, 2019
Ioan‑Aurel Pop ● Istoria României moderne / 19
Istoria României moderne este – la scara celor două milenii trecute de la începutul formării poporului român – sinonimă cu ieşirea românilor din lumea medievală, cu asumarea idealurilor generale de construire a naţiunii române şi a statului naţional, în contextul modelului european. Modernitatea s‑a clădit, însă, pe acumulările trecutului, pe experienţa general‑umană (a Europei şi a lumii) şi locală (românească). Marii intelectuali ai poporului român – între care s‑au aflat în prim-plan şi istoricii cei mai valoroşi – şi‑au dat seama, mai intens din secolul al XVII‑lea încoace, că românii au deopotrivă rădăcini vest‑ şi est‑europene. Pe de o parte, prin originea romană, prin limba neolatină, prin modul de creştinare şi prin numele purtat, românii se trăgeau de la Roma, adică din Occident, pe când, pe de altă parte, prin biserica organizată după model bizantin, ca şi prin limba slavonă a cultului, a cancelariei şi a culturii medievale şi prin alfabetul chirilic, se revendicau din Noua Romă (Constantinopol), din moştenirea bizantino‑slavă, adică din Răsărit. Această stranie dualitate făcea din români – unicii moştenitori de marcă ai romanităţii orientale – o realitate sui generis, lăudată de unii, veştejită de alţii şi aşezată acolo unde cele două jumătăţi ale Europei se întâlnesc şi interferă.

Modele
Radu Iftimovici ● Un personaj shakespearian la curtea regelui gol / 23
Ca director de institut, Nicolae Cajal avea „un cusur”: era prea civilizat, prea manierat, prea uman. Într‑o lume în care directorii şi şefii, în general, erau zbiri, mulţi dintre ei fiind dispuşi să calce şi pe cadavre numai să parvină, el practica cu ultimul muncitor un fel de fraternitate bonomă. Vorba îi era blândă, respectuoasă

Lecturi
Theodor Codreanu ● Între două lumi / 25
Romanul debutează cu vizita la spital a naratorului, unde se afla internat Pascal, în urma unei violente crize renale, survenită la 74 de ani. Naratorul şi protagonistul se întâlniseră prima oară în localul din Cişmigiu, numit „La Bibliotecă”, aflat în preajma izvorului lui Eminescu

Proză
Harry Bar‑Shalom ● Ce‑am mai chefuit de Yom Aţmaut! / 26

Corespondenţă din Viena
Hans Dama ● „Tito”, capturat la frontieră / 26

Cărţi
Liliana Danciu ● Lumea, univers al „caselor de sticlă” / 27
„Vei merge până te vei găsi pe tine şi te vei vindeca… Dacă ai puterea, când te întorci acasă, să pui pe hârtie sentimente, trăiri, emoţii, revolte, frustrări… Tu duci în spate un sac plin de aur şi ţi‑e teamă să nu pierzi bănuţul ruginit din pumn. Ce copil rătăcit! Fii mereu călător pe dinăuntru! Călătoria aceasta nu are sfârşit!”

Cărţi
Livia Cotorcea ● O carte de învăţătură / 28
Privită din acest unghi, editarea corespondenţei Caraman ni se relevă şi ca fericit prilej de a contempla imaginea, clară şi atât de rară la noi, a nobilului binom cultural şi uman „maestrul şi discipolul”

Lecturi
Sorina Bălănescu ● Când Cehov îl strigă pe Shakespeare… / 29

Teatru
Liliana Popa ● Cel mai bun actor în rolul lui Richard al III‑lea / 29

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Un poet „pierdut”? / 30
Motivaţia imnică, în acord cu simbologia creştină împacă pilduitor iubirea şi dăruirea; logodit cu „lirele luminii”, poetul va psalmodia monoton‑encomiastic şi va închega o viziune mitologică, amestecând religiozitatea pe model bizantin cu sentimentalismul

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Europa liberală şi creştinismul / 31
Michel Onfray formulează aceste critici cu sinceritate. Numai că iudeo‑creştinismul, pe care‑l pune la originea crizei Europei, a oferit şi suportul pentru înlăturarea opresiunii şi apărarea umanităţii oamenilor. Crearea Statelor Unite ale Americii pe fundamente iudeo‑creştine, reacţiile la dictatură şi oprimare în numele demnităţii umane sunt doar două exemple

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Fundament spiritual european. Platonism versus creştinism / 32
Creştinismul reuşeşte să depăşească această antinomie logică, lăsându‑se preocupat în aceeaşi măsură şi de eternitate, şi de temporalitate. Cu aceasta o mare contradicţie ni se dezvăluie ca o trăsătură caracteristică a condiţiei umane. Prin sufletul său nemuritor, omul ţine de transcendenţa eternă, dar de trăit trăieşte în temporalitate

Eveniment
Livre Paris „Limba Europei este literatura”/ 33
Om politic cu origini româneşti, Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat vineri, 15 martie 2019, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul românesc de la Livre Paris 2019. Înalţii oficiali au fost primiti de preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Liliana Ţuroiu, au admirat cărţile celor 35 de edituri prezente la standul ICR, iar comisarul Pierre Moscovici a primit o lucrare realizată de artistul plastic Valeriu Pantilimon. A doua zi la Salonul Cărţii de la Paris a fost dedicată la standul României volumelor despre Panait Istrati, despre legende româneşti reinterpretate, şi dezbaterilor „30 de ani după întoarcerea în Europa” şi „Traducerea ca limbă a Europei”, acestea fiind evenimentele majore organizate de Institutul Cultural Român.

Nouă mii de semne
Mirel Taloş ● Miguel de Unamuno – Agonia creştinismului / 33

Lecturi
Constantin Coroiu ● Paradisul lecturii şi civilizaţia cărţii „de hârtie” / 34
El a rescris piesele lui Shakespeare într‑un limbaj de argou, cel de la periferiile oraşelor Manchester şi Liverpool, în sintaxa deformată a sms‑urilor: „E ceva naşpa în Danemarca” devine celebra replică din Hamlet; „Cei doi tineri din Verona” s‑au transformat în nişte „tipi cool”, iar „Nevestele vesele din Windsor” în „gagicile satisfăcute”

Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Shakespeare via Cioran / 35
„A întrebat: Pot să mă aşez? – Eu: Cine sunteţi? Sunteţi Shakespeare? – Ştiţi foarte bine că nu sunt Shakespeare. – Nu sunteţi Shakespeare? Atunci căraţi‑vă! A plecat ofensat şi le‑a povestit tuturor că am înnebunit”

Film
Dana Duma ● Noile feţe ale documentarului / 36
La cei aproape 90 de ani ai săi, Nina Cassian are tot felul de reacţii şi comentarii, foarte spontane, la vizionarea unor vechi înregistrări ale sale. Aflăm, din astfel de reacţii, despre „dedicaţia sinceră” faţă de noul regim instaurat după încheierea războiului, care, pentru ea, însemna sfârşitul coşmarului fascist

Romane pe‑un picior – Corespondenţă din China
Constantin Lupeanu ● Cui îi este frică de strămoşi? / 37
Pasionat de istoria lumii, profesorul român ne‑a vorbit de asemănările năucitoare între această cultură străveche a Chinei şi Cultura Cucuteni din România, ambele situându‑se între mileniile cinci şi trei î.Chr.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Pacea e un obiect de lux / 38
Se apropie Sărbătoarea de Paşte, cea mai importantă sărbătoare creştină, dar şi Pesahul, care este cea mai importantă sărbătoare iudaică. Milioane de credincioşi îşi vor îndrepta privirile spre Ierusalim, Oraşul Sfânt, locul de unde creştinii aşteaptă Lumina Sfântă de la Dumnezeu. Preoţi, clerici şi pelerini din toată lumea se pregătesc să sosească la Ierusalim, numai că s‑ar putea să fie întâmpinaţi cu o ploaie de rachete.

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Psihozele vremurilor noastre în viziunea lui Philip Venables / 38
Dincolo de potenţarea dramatizării prin mişcarea susţinută şi sugestivă a „vocilor”, sunetul armonizat sau dezagregat soseşte inspirat cu dimensiunea sa orfică de‑a transcende oroarea şi tragismul acestui testament poetic într‑un peisaj autoscopic al psihiei umane

Notă:

[1]  Simt nevoia să folosesc această banală expresie pentru a sublinia dezacordul şi dispreţul meu profund faţă de aceia care nu‑l consideră pe Blaga un filosof, ci un filosof‑poet sau un poet‑filosof.

Vă dorim lectură plăcută!

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now