Contemporanul » Modele » Mihai Neagu: Un model de anvergură europeană

Mihai Neagu: Un model de anvergură europeană

Victor Voicu regretă că în actul constitutiv al Europei comune nu este menţionată dimensiunea creştină definitorie a Europei şi-⁠l citează pe Goethe care afirma că „limba maternă a Europei este creştinismul”. Toată cultura şi civilizaţia Europei este bazată pe religia iudeo-⁠creştină, pe Biblie. Autorul este primul savant de renume care îndrăzneşte să critice corectitudinea politică şi globalismul atât de păgubitoare pentru moravurile sănătoase ale Europei de altădată şi să formuleze dezacordul său faţă de guvernele europene sinucigaşe, emanaţii ale partidelor antieuropene

Apar în România mai multe reviste de cultură care se străduiesc să desfăşoare o activitate formatoare, deopotrivă educativă şi instructivă în rândul cititorilor lor. Faptul este lăudabil, dar nivelul spre care sunt ridicaţi cititorii este inegal, de la revistă la revistă. Beneficiind de aportul unui redactor-⁠şef academician şi de o echipă de colaboratori de prima mână, Curtea de la Argeş se înscrie între cele mai de seamă periodice româneşti actuale. Revin aici asupra ultimului număr din anul trecut (Curtea de la Argeş, Anul VIII, Nr. 12/ 85, decembrie 2017) al acestei reviste, mai ales pentru că găzduieşte în cadrul rubricii Istoria de lângă noi un excepţional articol al secretarului general al Academiei Române acad. Victor Voicu, intitulat Quo vadis, Europa?. Pun acest substanţial studiu lângă alte două apărute în presa românească în ultimii trei ani: articolul academicianului Ion Aurel Pop despre naţionalismul discret, legitim al lui Eminescu, în discordanţă cu cel agresiv şovin al lui Petöfi şi Puşkin, şi discursul Anei Blandiana la conferirea titlului de doctor Honoris Causa la Universitatea Babeş-⁠Bolyai din Cluj. Aceste două studii amintite mai sus urmăreau să refacă demnitatea românilor care, în istorie, au avut o serie de calităţi morale de excepţie, multe din ele distruse de parcurgerea epocii comuniste, care interzicea gândirea autonomă, credinţa în Dumnezeu şi celelalte mijloace de dezvoltare ale nobleţei sufleteşti.

Studiul academicianului Victor Voicu este tot un discurs, ţinut la 31 octombrie 2017 în Aula Academiei Române, în cadrul conferinţei Geopolitica religiilor, azi, pentru lansarea Laboratorului de Sociologia şi Geopolitica Religiilor, înfiinţat în cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Secretarul general al Academiei Române atacă probleme de maximă importanţă cu mult curaj, înţelepciune şi o deosebită competenţă. Aceste însuşiri sunt rarisim folosite împreună în publicistica românească şi chiar în cea mondială, dar este previzibil că vor trebui să se exprime tot mai frecvent pentru salvarea României şi a Europei. Academicianul Victor Voicu regretă că în actul constitutiv al Europei comune nu este menţionată dimensiunea creştină, definitorie a Europei şi-⁠l citează pe Goethe care afirma că „limba maternă a Europei este creştinismul”. Toată cultura şi civilizaţia Europei este bazată pe religia iudeo-⁠creştină, pe Biblie. Autorul este primul savant de renume care îndrăzneşte să critice corectitudinea politică şi globalismul atât de păgubitoare pentru moravurile sănătoase ale Europei de altădată şi să formuleze dezacordul său faţă de guvernele europene sinucigaşe, emanaţii ale partidelor antieuropene, asupra cărora autorul nu insistă pentru a le defini ca amatoare de valuri de emigranţi musulmani, sau doar preocupate să combată creştinismul în zonele Europei care mai contează. Academicianul Victor Voicu insistă asupra faptului că autori foarte serioşi prezic desfiinţarea bisericii anglicane în Marea Britanie în următoarele decenii, reducerea drastică a numărului catolicilor, cu închiderea simultană a sute de biserici în toate ţările cu populaţie catolică, intensificarea luptei ateilor împotriva catolicismului mai degrabă decât contra religiilor, în general. O bibliografie demnă de luat în consideraţie l-⁠a convins pe autor că „este surprinzătoare indiferenţa religioasă a europenilor, în special în Europa Occidentală, cu privire la practica religioasă musulmană şi imigraţia în valuri… Convieţuirea multiculturală este costisitoare şi riscantă. După mulţi analişti, sinteza multiculturală între creştinătate şi islamism pare imposibilă! „Dacă musulmanul imigrant refuză valorile noastre etice şi politice, nu se va integra niciodată, spune Giovanni Sartori.” Autorul afirmă cu curaj că în Europa actuală se poartă un război fierbinte contra creştinismului pe fondul indiferenţei religioase a localnicilor: un preot a fost recent asasinat în Normandia, împotriva Catedralei Notre Dame s-⁠a organizat un complot terorist, într-⁠un târg de Crăciun la Berlin a avut loc cu succes un atentat terorist. Jihad-⁠ul, războiul sfânt, pentru expansiunea islamului, ca o datorie religioasă majoră, divină, este un concept elaborat de elita arabă, devenit între timp „o răstălmăcire pentru a justifica expansiunea musulmană”. Este semnalată, invocând autoritatea mai multor autori de certă valoare, că Europa este astăzi în criză: economică, socială şi de încredere, care interacţionează extrem de periculos pentru viitorul continentului. Profesorii Thorsten Beck şi Geoffrey Underhill, în 2017, consideră că există o clară lipsă de identitate europeană şi o „creştere a prăpastiei dintre viziunea elitei socio-⁠economice şi politice şi cea a majorităţii populaţiei” privind Europa. Cele mai savante şi mai exacte calcule au stabilit că „în Franţa au fost identificaţi 36.200 de jihadişti extremişti, iar în Germania 36.600”. Nici Marea Britanie nu stă mai bine. Christopher Caldwell în cartea Une révolution sous nos yeux: comment l’islam va changer la France et l’Europe, scrisă cu o obiectivitate desă­vârşită, evidenţiată de toţi comentatorii ei, calculează că în plan demografic, în următorii 20 de ani, populaţia musulmană în Franţa va atinge 28 de milioane, adică 40% din populaţia Franţei. Pericolul pentru creştini şi atei nu este, totuşi, iminent. Discutând sincer cu mai mulţi jihadişti din Germania, am aflat că exterminarea sistematică a vechilor locuitori ai Europei nu va începe înaintea exterminării musulmanilor care, însuşindu-⁠şi valorile culturale şi politice europene, sunt consideraţi trădători. Este posibil ca generaţia europenilor trecuţi astăzi de 70 de ani să nu apuce, să fie scutită de masacrul pe care îl pregătesc jihadiştii contra noastră. Optimiştii aşteaptă trezirea Europei, sau măcar renunţarea la sinucidere colectivă a celor care încă îi mai conduc destinul. În acest context este citat marele rabin Jonathan Sachs, reprezentantul comunităţii evreieşti din Commonwealth, care în 2013 afirma: „Cultura iudeo-creştină va salva lumea”. Eminenţa Sa „remarcă faptul că Europa are tendinţa să piardă conştiinţa rădăcinilor sale iudeo-⁠creştine, iar consecinţele vor fi teribile în toate domeniile: în literatură, în artă, în educaţie, în politică etc. Rabinul reaminteşte că inima culturii ţine de religie. Tradiţia iudeo-creştină încarnează valori fundamentale indispensabile pentru o societate umanistă, cum sunt respectul demnităţii persoanei, respectul bunurilor personale şi al valorii muncii sale”.

Studiul academicianului Victor Voicu se încheie cu o serie de întrebări, cum ar fi: „1. Este programată această imigraţie islamică în Europa…? 2. Este Europa conştientă de consecinţe…? 3. Lipsa de reactivitate la actuala imigraţie islamică, în contrast cu reacţia la imigraţia din sud-⁠estul european, este fundamentată?… 4. De ce ţările bogate, islamice, din zona Golfului nu oferă sprijin şi nu acceptă imigraţia coreligionarilor lor? 5. Nu cumva acest tip de abordare, de politică a UE de pacificare, de conciliere, un aparent umanism, de fapt corectitudine politică şi neomarxism, este similară sau un fel de appeasement policy, politică dusă de Neville Chamberlain în anii 1937-⁠1940 faţă de Hitler?….” Autorul consideră că la multele întrebări există astăzi prea puţine răspunsuri. Părerea mea este că, încă vreo două, trei întrebări ar putea înmulţi considerabil numărul răspunsurilor. De pildă. De ce urăşte America atât de înverşunat Europa? Nu-⁠şi dă seama că după Europa îi vine şi ei rândul? Nepoţii mei mai mari, Jonathan şi David, care tocmai au învăţat să citească, să scrie, să numere şi să socotească, având puritatea băieţelului din Hainele noi ale împăratului de Andersen, văzând ce scriu aici, sunt chiar mai concreţi decât alţi comentatori: „Tataie, noi credem că mai ales Soros şi Zuckenberg urăsc deocamdată Europa. De ce? Şi-⁠apoi, tu ne-⁠ai povestit că, acum peste şaizeci de ani, când ai început să mergi la mare la Constanţa, turcii erau foarte pitoreşti şi cumsecade. S-⁠au schimbat musulmanii sau ne minţeai că-⁠ţi plăcea să-⁠i vezi vânzând bragă şi diferite dulciuri bune de-⁠ale lor?” Există întrebări pentru toate minţile, dar cine vrea să răspundă din mentalitate, nu poate decât să greşească. Tot în acest număr al revistei mai întâlnim câteva excelente articole: editorialul Acum o sută de ani…, de redactorul-⁠şef acad. Gheorghe Păun, urmat de mai multe materiale destinate apropiatului centenar al reîntregirii, semnate de Horia Bădescu, Alexandru Ştefănescu, Gabriela Căluţiu Sonnenberg, Ion C. Hiru, Paula Romanescu, Ion Andreiţă, Gen. Ionel Dumitrescu. Avem, ca de obicei, o pagină actuală din gândirea politică a lui Eminescu, precum şi, în plus, două pagini din Dimitrie Gusti şi alte articole valoroase semnate de Dragoş Vaida, Claudia Voiculescu, Sorin Lory Buliga, Florian Copcea (care semnează o excelentă cronică la cartea lui Mihai Cimpoi despre Eugen Simion), Simona-⁠Ştefania Lupescu, Traian Diaconescu, Ion C. Ştefan, Marian Nencescu, Nicolae Melinescu, Ion Pătraşcu, Elis Râpeanu, Mircea Opriţă, Dan D. Farcaş ş.a.

■ Mihai Neagu este Director al Institutului Român din Freiburg (Germania)

1

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now