Educație

Ziua Limbii Române, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău

Academia Română a organizat, împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, celebrarea Zilei Limbii Române, în data de 31 august 2023. Evenimentul a avut loc începând cu ora 11, simultan la sediul celor două instituţii, în Aula Academiei Române din Bucureşti şi în Sala Azurie de la Chişinău. Membrii celor două Academii s‑au întâlnit în cadrul unei sesiuni ştiinţifice comune ce s‑a desfăşurat în format mixt, cu participarea presei şi a publicului care a dorit să cinstească această sărbătoare.

Manifestarea a fost deschisă de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi de acad. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În cadrul programului, în Aula Academiei Române de la Bucureşti, au luat cuvântul academicenii Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a susţinut prelegerea „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coşeriu”,  Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, care a adus un elogiu limbii române, prezentând începuturile vocabularului filosofic în spaţiul românesc şi a făcut câteva remarci cu privire la experienţa eminesciană a lecturilor kantiene, şi Gheorghe Chivu, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, care a vorbit despre vitalitatea limbii române.

La Chişinău, acad. Mihai Cimpoi, preşedinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, a susţinut prelegerea „Limba Română – Casa Fiinţei Noastre”, acad. Gheorghe Ghidirim a vorbit despre limba română ca factor identitar unificator, în cadrul prelegerii „Limba română – limba noastră a tuturor”, iar Valeriu Matei, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Editurii Academiei Române, a prezentat câteva aspecte din „Bătălia pentru legalizarea limbii române şi a alfabetului latin în Republica Moldova”.

Au susţinut, de asemenea, prelegeri profesorii universitari Rodica Zafiu, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan‑Alexandru Rosetti” al Academiei Române – „Limba română în contextul globalizării”, Viorel Vizureanu, decanul Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti şi directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu‑Motru” al Academiei Române – „Valenţele culturale ale limbii române în activitatea Sfântului Antim Ivireanul” şi Liliana Ionescu‑Ruxăndoiu, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti – „Este limba română o limbă sui‑generis? Consideraţii istorice şi comunicative”.

Sesiunea festivă de celebrare a Zilei Limbii Române a continuat cu deschiderea, la Chişinău, a lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, aflat la a XII‑a ediţie. În cadrul evenimentului, după cuvântul de deschidere adresat de acad. Mihai Cimpoi şi un mesaj de salut al europarlamentarului Maria Grapini, a avut loc o sesiune specială, cu titlul „Academician Eugen Simion – 90”, în cadrul căreia academicianul Mircea Martin, poetul Ion Hadârcă şi Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni, au evocat activitatea şi opera acad. Eugen Simion, personalitate marcantă a culturii române, de la a cărui naştere s‑au împlinit 90 de ani.

Cu acest prilej au fost lansate volumele „Eugen Simion, om al întregului cultural”, de Mihai Cimpoi, şi „Texte despre Basarabia”, de Eugen Simion.

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în fiecare an la data de 31 august, ca urmare a unei iniţiative legislative aprobate de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită la aceeaşi dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră”, pentru a transmite, astfel, mesajul că limba română este o limba vorbită nu numai între graniţele ţării, ci şi dincolo de frontiere.  31 august este ziua în care, în 1989, Parlamentul de la Chişinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română şi la grafia latină.

Biroul de comunicare al Academiei Române

 

2023 • Anul cultural „Dimitrie Cantemir”
Dimitrie Cantemir (16731723), domn şi erudit român în epoca iluministă

 

Cu prilejul Anului Cultural „Dimitrie Cantemir”, Centrul Cultural Italo‑Român, Biblioteca Ambrosiana din Milano şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia au organizat o manifestare cultural‑ştiinţifică dedicată celebrării a 350 de ani de la naşterea marelui cărturar român, erudit de faimă europeană, domnitor moldovean, academician berlinez, cronicar român, un „Lorenzo de Medici al nostru”, cum aprecia George Călinescu, a cărui operă valoroasă este de peste trei secole în patrimoniul cultural naţional şi universal. Evenimentul, la care au participat oameni de cultură români şi italieni, a avut loc sâmbătă, 9 septembrie 2023, la prestigioasa Biblioteca Ambrosiana din Milano, în a cărei grădină interioară se găseşte statuia din bronz a lui Dimitrie Cantemir, operă realizată în anii ’70 de artistul Ion Irimescu (1903–2005).

Manifestarea, menită să celebreze figura marelui erudit de faimă europeană, a debutat cu mesajele instituţionale din partea organizatorilor: Mons. Francesco Braschi, vice‑prefect, Veneranda Biblioteca Ambrosiana; P.S. Siluan, Episcop, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, dr. Violeta Popescu – Centrul Cultural Italo‑Român din Milano.

În cadrul simpozionului dedicat marelui cărturar şi moderat de Prof. univ. dr. Cristian Luca, directorul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, au susţinut comunicări: Acad. Prof. univ. dr. IOAN AUREL POP, preşedintele Academiei Române: „Între real şi ideal. Dimitrie Cantemir despre rolul românilor în Europa”; Prof. univ. dr. Cesare Alzati, membru de onoare al Academiei Române: „În inima Europei: orizonturile culturale ale spaţiului românesc între secolele XVII şi XVIII în scrierile domnului Moldovei, Dimitrie Cantemir”; Ida Gargonio, vicepreşedinte Nuova Polifonica Ambrosiana din Milano: „Dimitrie Cantemir, geniu creator: umanist, istoric, «muzicolog», muzician”; Pr. Traian Valdman: „Mărturii despre momentul inaugurării statuii lui Dimitrie Cantemir în grădina «Marilor Spirite» a Bibliotecii Ambrosiana”.

Cu această ocazie, Biblioteca Ambrosiana a expus opera lui Dimitrie Cantemir: Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman, versiunea în limba franceză [Histoire de l’empire Othoman, se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence, Paris, 1743], aflată în arhiva fondului documentar, fiind prima lucrare monumentală care analizează aspectele legate de dezvoltarea politică şi militară a Porţii Otomane, o analiză critică a istoriei turco‑osmane, de la începuturi până în secolul al XVIII‑lea.

La finele manifestării culturale, în grădina interioară a Bibliotecii Ambrosiana (Il cortile degli Spiriti Magni), proiectată de prefectul Giovanni Galbiati în 1932, a avut loc o scurtă ceremonie religioasă oficiată de P.S. Siluan, Episcop, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, împreună cu un grup de preoţi, la statuia lui Dimitrie Cantemir, urmată de depunerea de coroane şi jerbe. Manifestarea dedicată marelui cărturar român s‑a desfăşurat sub patronajul Ambasadei României în Italia şi al Academiei Române.

De peste cinci decenii, în grădina interioară a prestigioasei Biblioteci, important loc de cultură al Italiei care reuneşte Academia şi Pinacoteca Ambrosiana, se găseşte statuia marelui erudit român, operă realizată în anii ’70 de artistul Ion Irimescu (1903–2005), „patriarhul artelor româneşti”, care a fost amplasată în perimetrul intitulat Il Cortile degli Spiriti Magni, după un vers din Infernul de Dante, alături de statuile unor importante personalităţi ale culturii europene: Platon, Sfântul Toma de Aquino, Dante Alighieri, Alessandro Manzoni, Chateaubriand, Goethe, Shakespeare, Sandor Petöfi şi Teofrasto Paracelsus. Statuia de bronz, cu o înălţime de 2,40 m, îl reprezintă pe Dimitrie Cantemir în ţinută de curte, cu perucă după moda epocii, ţinând în mâna stângă lucrarea cu caracter enciclopedic „Descriptio Moldaviae”, prima operă completă şi detaliată despre geografia, organizarea politică şi administrativă, despre religie, despre graiul, slovele, etnografia şi folclorul Moldovei.

Domnitor al Ţării Moldovei, filosof, umanist, istoric şi compozitor, Dimitrie Cantemir a adus valoroase contribuţii în domeniul istoriei, filosofiei, geografiei şi muzicii, iar scrierile ştiinţifice ale savantului român se încadrează în cele mai diverse domenii. Dimitrie Cantemir a fost primul membru român al Academiei de la Berlin. Dintre principalele sale opere amintim: „Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea”, scriere de teozofie şi etică creştină (1698); „Istoria ieroglifică”, scriere alegorică în care înfăţişează conflictul familiei sale cu domnul Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1703–1705); „Descriptio Moldaviae” („Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae”, în română „Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei”), lucrare cu caracter enciclopedic, scrisă în latină (1715); „Hronicul vechimei romano–moldo–vlahilor”, scrisă iniţial în latină şi tradusă apoi în română, ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, lucrare de sinteză în care susţinea latinitatea şi unitatea românilor (1719–1722). Opera lui Cantemir a cunoscut diverse ediţii, cea mai recentă fiind publicată în seria „Opere fundamentale”, editată sub egida Academiei Române de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Centrul Cultural Italo‑Român
Milano

Total 1 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button