Contemporanul » Cronică plastică » O reuşită la a treia ediţie – Tabăra de Sculptură în Piatră Măciuca

O reuşită la a treia ediţie – Tabăra de Sculptură în Piatră Măciuca

Înfruntând dificultăţile pricinuite de pandemie, organizatorii Taberei Internaţionale de Sculptură în Piatră Măciuca au dus la bun sfârşit cea de a treia ediţie a unui simpozion bianual de creaţie care, din 2014 şi până în prezent, a contribuit la transformarea şi personalizarea unei zone încărcate de tradiţie, din sudul judeţului Vâlcea, cu un peisaj natural deosebit, dar mai puţin cunoscute şi valorificate turistic.
Fundaţia „Dumitru Drăghicescu”, în parteneriat cu Atelierele „Enache” Paris, a iniţiat şi susţinut acest generos proiect cultural, cu consecinţe benefice pe multiple coordonate.
Dumitru Drăghicescu, personalitate marcantă a sociologiei, filosofiei şi diplomaţiei româneşti, era originar din comuna Măciuca, iar fundaţia culturală care‑i poartă numele contribuie din plin, prin programele sale, la transformarea acestei localităţi într‑un obiectiv cultural şi turistic de importanţă naţională.

Ca şi ediţiile anterioare ale Taberei Internaţionale de Sculptură de aici, cea de anul acesta s‑a desfăşurat în luna septembrie, în centrul aşezării, la baza dealului pe care sunt amplasate lucrările monumentale realizate în 2014 şi 2016. Datorită lor, dar şi printr‑o inspirată amenajare, locul şi‑a schimbat înfăţişarea şi a devenit un parc de sculptură contemporană, unic în România în momentul de faţă. Un parc ce are şansa ca într‑un viitor nu foarte îndepărtat să devină chiar un muzeu de sculptură în aer liber.

Ediţia 2021 a Taberei Internaţionale de Sculptură în Piatră Măciuca a reunit nouă artişti din şapte ţări: Franţa (Mathieu Harzo, Thomas Petit), Germania (Enya Keim), Turcia (Evrim Kiliҫ), Elveţia (Ilie Berindei), Senegal (Omar Pouye), Republica Moldova (Ion Zderciuc) şi România (Ilarion Voinea, Laurenţiu Lăpuşan) şi a îmbogăţit rezervaţia de sculptură în aer liber cu încă nouă lucrări de artă monumentală bine integrate în peisajul deosebit de pitoresc al locului.

Aparţinând unor generaţii diferite, provenind din spaţii geografice şi culturale distincte, artiştii prezenţi în tabără au dăruit aşezării lucrări cioplite dintr‑un material nobil, special adus şi debitat, în funcţie de solicitările lor şi de macheta lucrării pe care au propus‑o spre execuţie. Opt sculpturi sunt cioplite în marmură de Carrara, iar cea de‑a nouă din marmură de Ruşchiţa.

Sculptor profund spiritualizat, Ilie Berindei a creat o sculptură cu valenţă religioasă explicită, încadrată într‑o serie de lucrări dedicate ierarhiei cereşti. Astfel, „Floarea Serafimilor” se adaugă unei mai vechi compoziţii, cu titlul „Floarea Heruvimilor”, şi întregeşte viziunea artistului asupra unei tematici complexe, ce‑şi găseşte resorturile vizuale în iconografia de sorginte bizantină.

Muzeul imaginar pe care‑l poartă în mintea sa orice artist a condus, în cazul lui Mathieu Harzo, la realizarea unei compoziţii antropomorfe, deosebit de sugestive, purtătoare a unui mesaj umanist percutant. Lucrarea inspirată de celebrul „Gânditor” al lui Auguste Rodin exaltă virtutea cognitivă a fiinţei umane pentru că în viziunea lui Harzo, nu doar capului îi este dăruită capacitatea de a gândi, ci întregului trup al omului. De aceea, sculptura sa poartă o deosebită forţă expresivă în fiecare detaliu anatomic.

Enyia Keim a realizat o structură verticală, de factură abstractă şi simbolică, intitulată „Stolul”, ce încearcă să imprime marmurei, un material solid, traiectoria sinuoasă, fulgurantă, greu de prins şi încă şi mai greu de redat a zborului păsărilor. A rezultat o compoziţie compactă, cu tăieturi ferme, un fel de turn a cărui rezistenţă stă, în mod paradoxal, chiar în înclinarea şi aparenta lui fragilitate.

Influenţa culturii şi a spaţiului de provenienţă se manifestă vizibil în lucrarea lui Evrim Kiliҫ, o artistă prolifică, experimentată şi capabilă să‑şi adapteze viziunea contextului propus. Cu valenţe ambientale, lucrarea sa, intitulată „Viaţă”, preia ceva din formele obiectelor decorativ‑utilitare specifice Orientului. Bine echilibrată şi compactă ca structură, lucrarea ei poate fi citită şi ca o formă florală desprinsă din blocul de marmură, dar şi ca un pântec roditor, ce ascunde în el germenele unei vieţi viitoare.

Un concept filosofic enunţat de Heraclit, celebrul „Panta Rhei”, a devenit sursă de inspiraţie pentru lucrarea semnată de Horaţiu Lăpuşan. În acord deplin cu ambientul în care va fi amplasată, compoziţia sa de sorginte abstractă sugerează însă vizual acele elemente ale instabilităţii spaţio‑temporale cuprinse în dictonul heraclitian. Verticală şi punând în valoare un interesant joc al liniilor curbe cu cele drepte, al suprafeţelor pline cu golurile, sculptura lui Lăpuşan dobândeşte valenţe decorativ‑simbolice, dar şi un caracter organic ce o încadrează foarte potrivit într‑un spaţiu unde elementele naturale sunt prezente şi perceptibile nemijlocit.

Cu suprafeţe schimbătoare, în funcţie de unghiul de vedere, lucrarea lui Thomas Pétit a fost gândită ca o structură complexă, sinuoasă, termen pe care‑l regăsim chiar în titlul ei („Éclosion sinuosa”), fiind singura lucrare din tabără cioplită în marmură de Ruşchiţa. Artistul a imaginat o formă stranie, greu de identificat în natură, dar care se inspiră din misteriosul proces al ecloziunii sau al înfloririi, în cazul regnului vegetal. Astfel, această compoziţie abstractă poate sugera un element floral stilizat, dar şi o formă provenită din regnul animal.

Lipsa păcii şi a iubirii din lumea contemporană este cea care a condus, treptat, spre deriva actuală. Acesta este mesajul lucrării ‑ simbol al ediţiei 2021, o compoziţie expresivă, compactă, precis şi măiestrit executată, cu o mare forţă de sugestie. Omar Pouye a realizat, totodată, şi o sculptură‑manifest pentru regăsirea de sine şi punerea în armonie a fiecăruia cu semenul său. Cioplită în masa blocului de marmură, verticală şi capabilă să ofere privirii unghiuri multiple de vedere, creaţia lui Omar Pouye obţine sinteza aproape organică a două motive: cele două palme împreunate (motiv antropomorf), ale căror degete mari se unesc în forma unui porumbel ce se pregăteşte să‑şi ia zborul (motiv avimorf).

„Geotropism”, titlul lucrării lui Ilarion Voinea, desemnează însuşirea rădăcinii sau a tulpinii unei plante de a lua o anumită orientare faţă de verticala locului, în funcţie de forţa gravitaţională. Însă sculptorul recurge la acest termen din jargonul ştiinţelor naturale doar pentru a propune o direcţie de meditaţie asupra misterului vieţii. Lucrarea sa pronunţat verticală, ca o felie desprinsă din blocul masiv de marmură, sugerează căutarea luminii, cea fără de care ar fi imposibilă existenţa oricărei fiinţe, indiferent de regnul din care ar face ea parte. Compoziţia lui Ilarion Voinea este abstractă, geometrică, cu unghiuri ferme şi trădează o căutare a simplităţii, a esenţei, ce o înscrie în linia de inspiraţie brâncuşiană.

Compoziţie echilibrată, decorativ‑simbolică, masivă şi gracilă în acelaşi timp, lucrarea lui Ion Zderciuc, intitulată „Sfânta Treime”, face trimitere directă şi explicită către fundamentul credinţei creştine. Sculptura se inspiră dintr‑un element decorativ prezent pe suprafeţele exterioare ale bisericilor româneşti: funia împletită în trei sau funia răsucită. Complexitatea formei obţinute este rezultatul preciziei execuţiei şi al măiestriei sculptorului care reuşeşte să desprindă din blocul masiv din marmură un arabesc elegant de forme ce se împletesc şi se unduiesc, făcând cu atât mai incitant jocul dintre lumină şi umbră, dintre plin şi gol.

Întâlnirea sculptorilor la a treia ediţie a taberei de la Măciuca a stat, aşa cum era firesc, sub semnul prieteniei, al solidarităţii de breaslă, al dorinţei de cunoaştere reciprocă, manifestate ca un rodnic schimb de experienţă. Comunicarea inter‑culturală, atât de necesară în contemporaneitate, şi‑a găsit prin simpozionului internaţional de sculptură de la Măciuca un cadru de manifestare cât se poate de potrivit.

Proiectul cultural derulat de Fundaţia „Dumitru Drăghicescu” din 2014 şi până în prezent cuprinde, dincolo de componenta artistică, şi o dimensiune educativă şi socială accentuată, materializată în activităţile conexe taberei de creaţie propriu‑zise: ateliere de creaţie la care au participat elevi ai Liceului Teoretic Măciuca şi ai Liceului de Artă „Victor Giuleanu” din Râmnicu Vâlcea, workshopuri, întâlniri între artişti şi membrii ai comunităţii locale, pe de o parte, artişti şi tineri, elevi ai diferitelor instituţii de învăţământ, pe de altă parte, momente de socializare şi comunicare interumană mult aşteptată, de ar fi să amintim doar vernisajul expoziţiei cu lucrări ale sculptorilor participanţi la tabăra de creaţie, deschisă la Galeria de Artă din Craiova, sau nocturna taberei, un eveniment special, ce a presupus întâlnirea în jurul unui uriaş foc de tabără a artiştilor cu publicul iubitor de frumos, cu confraţii din Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici, parteneră în proiect, şi cu membri de vază ai comunităţii locale.

O reuşită la a treia ediţie, posibilă prin generozitatea şi dăruirea organizatorilor, dar şi prin implicarea artiştilor invitaţi, Tabăra Internaţională de Sculptură în Piatră Măciuca se consolidează de la an la an ca proiect cultural de anvergură, cu benefice consecinţe socio‑culturale, pe termen lung, şi devine, în mod incontestabil, un model de bune practici.

■ Scriitor, istoric al artelor, publicist

Luiza Barcan

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Luiza Barcan

Luiza Barcan, critic și istoric de artă, doctor în arte vizuale, expert al Ministerului Culturii în domeniul: Bunuri cu semnificație culturală – artă medievală, secolele XVIII-XIX, jurnalist, expert al Casei de Licitații Vikart. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest