Cronică plastică

Tabăra de fotografie „La conac”, ediţia 2021

Program cultural început în 2015 şi desfăşurat bianual (primăvara şi toamna), tabăra de creaţie fotografică intitulată „La Conac” este organizată şi găzduită de Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu” din judeţul Vâlcea, numărându‑se printre cele mai apreciate proiecte care au loc în cadrul acestei instituţii de cultură.

Complexul Muzeal „Nicolae Bălcescu”, situat în comuna cu acelaşi nume, unul dintre cele mai interesante şi mai atractive muzee memoriale ale României, pe de o parte, datorită cadrului natural deosebit, pe de alta, datorită patrimoniului său imobil şi mobil, a fost înfiinţat în anul 1968. Cu două decenii mai înainte, în 1948, Radu Mandrea, strănepotul lui Nicolae Bălcescu, dona statului român conacul familiei, în scopul transformării lui în casă de creaţie pentru scriitori şi artişti. Actualul complex muzeal se compune din conacul familiei revoluţionarului paşoptist Nicolae Bălcescu, construit în 1828 de către Iancu Bălcescu, unchiul său, din biserica de lemn de la Gâltofani, un monument eclezial a cărui istorie îndelungată e şi ea strâns legată de cea a familiei Bălcescu, precum şi din parcul natural în care se află aceste două edificii. Întregul complex este inclus în lista monumentelor istorice de importanţă naţională.

Frumuseţea arhitecturii eclectice a conacului, ce îmbină stilurile brâncovenesc, neorenascentist şi neogotic, reprezintă rezultatul mai multor etape de construcţie. Biserica de lemn de la Gâltofani, lăcaş strămutat aici în 1969, se numără, ca primă etapă de construcţie – pe o moşie a boierilor Rudeni – printre cele mai vechi astfel de monumente ecleziale din judeţul Vâlcea. Planul său de tip arhaic, iniţial alcătuit doar din altar şi naos, face posibilă datarea sa în prima jumătate a veacului al XVII‑lea. Ulterior, preluată de familia Bălcescu şi strămutată pe moşia sa de la Gâltofani, biserica va fi prelungită, în etape succesive, printr‑un pronaos, apoi printr‑un pridvor deschis, din zidărie, adăugându‑i‑se şi o turlă zveltă din lemn, cu rol de clopotniţă.

Pentru că din 2019 Complexul Muzeal „Nicolae Bălcescu” se află într‑un plin proces de restaurare, menit, totodată, să doteze şi să pună în valoare acest ansamblu, deja tradiţionala tabără de fotografie intitulată „La Conac” s‑a desfăşurat în parteneriat cu Ocolul Silvic Stoiceni.

Întâlnirea bianuală într‑o tabără de creaţie a artiştilor fotografi, membri ai Fotoclubului „Floarea de Colţ” din Râmnicu Vâlcea, coordonat de Ion Ciobotaru, a fost precedată de o expoziţie de fotografie cu lucrări create în ediţii anterioare ale taberei, expoziţie deschisă publicului la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, precum şi de lansarea albumului de fotografie „La Conac”, realizat de Muzeul Memorial „Nicolae Bălcescu”.

Şi anul acesta ediţia de primăvară a taberei „La Conac” s‑a bucurat de prezenţa artiştilor fotografi din România, dar şi de peste graniţe, unii dintre cei veniţi de pe alte meleaguri fiind vechi membri sau colaboratori ai Fotoclubului „Floarea de Colţ”. Frumuseţea locurilor şi a unor modele feminine a fost imortalizată prin intermediul camerelor foto de către artiştii: Ioan Ciubotaru, Andrei Grosoşiu, Bujor Burlacu, Cătălin Vezetiu, Diana Buzoianu, Julien Oncete, Laurenţiu Mărgineanu, Marius Cinteză, Sorin Mateescu, Adriana Ceauşescu, Bogdan Tătaru (România), Dusan Zivkc (Serbia),Claude Aubé (Franţa), Nicolae Sotir (Germania).

Arta fotografiei, una dintre cele mai „tinere” clasicizate dintre arte, continuă să‑i atragă irezistibil şi pe creatori şi pe privitori. Pentru că resursele de imagine ale lumii vizibile sunt inepuizabile, inepuizabilă rămâne şi arta fotografiei. Până la relativ recenta apariţie a camerelor digitale, măiestria fotografului se încerca şi în laborator. Acum doar cei nostalgici mai fotografiază şi prelucrează clasic imaginea şi tot ei îşi exersează talentul în fotografia alb‑negru. Artiştii Fotoclubului „Floarea de Colţ” lucrează şi color şi alb‑negru, alternând aceste două tipuri de abordare în funcţie de tema aleasă. Ca fotografi pasionaţi şi experimentaţi ei reuşesc să îmbine cele două calităţi indispensabile meseriei lor: firea de poet cu abilitatea de a percepe şi de a interpreta detaliul, de a surprinde şi a pune în valoare ceea ce ochiului obişnuit îi rămâne indiferent.

Ca în fiecare ediţie a taberei de fotografie „La Conac” şi cea din primăvara anului 2021 a avut ca obiectiv descoperirea şi punerea în valoare a unor noi unghiuri menite să sublinieze frumuseţea şi pitorescul patrimoniului cultural al Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu”, dar şi al naturii înconjurătoare. La sfârşit de mai, în plină eflorescenţă a salcâmilor din pădurile cuprinse în Ocolul Silvic de la Stoiceni, prin poienele înmiresmate, în locuri unde tradiţia unei străvechi locuiri se păstrează în parte nealterată, artiştii fotografi au găsit suficiente teme pentru noile lor creaţii. Prezenţa câtorva modele feminine înveşmântate în ţinute de epocă sau în straie tradiţionale a contribuit din plin la reuşita acestei ediţii a taberei.

O nouă ediţie a acestui generos proiect cultural va avea loc în toamnă. Şi ca întotdeauna, la sfârşit, când se culeg roadele, o nouă expoziţie de fotografie va fi deschisă publicului la Râmnicu Vâlcea.

■ Scriitor, istoric al artelor, publicist

Luiza Barcan

Total 0 Votes
0

Luiza Barcan

Luiza Barcan, critic și istoric de artă, doctor în arte vizuale, expert al Ministerului Culturii în domeniul: Bunuri cu semnificație culturală – artă medievală, secolele XVIII-XIX, jurnalist, expert al Casei de Licitații Vikart. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Vâlcea, membru fondator și director al Fundației HAR („Habitat și Artă în România”). S-a născut la București în data de 8 octombrie 1964. Absolventă a Liceului de matematică-fizică nr. 4 din București, a Facultății de Limba și Literatura Română de la Universitatea București (1987) și a Facultății de Istoria și Teoria Artei a Universității Naționale de Artă din București. Profesor de limba și literatura-română (1990-1995), redactor, realizator de emisiuni la Televiziunea Română (1995-2013), redactor la Radio România Internațional (2000-2006), colaborator la Radio Trinitas al Patriarhiei Române, din 2014 și până în prezent (realizator al documentarului radiofonic „Zidiri în chipul crucii”). Din 1996 publică cronică plastică, interviuri, reportaje, eseuri, studii de istoria artei, monografii de monumente în paginile Contemporanul, Literatorul, Azi Literar, artPanorama, Museion, Adevărul literar şi artistic, Ianus, Virtualia, Tribuna, Tabor, Povestea vorbei, Buridava, Ramuri, Observator cultural, artMargins a Universităţii „Santa Barbara” din California.

Co-organizator, împreună cu Alexandru Nancu, al programelor Fundaţiei HAR: „Habitat şi Arta in Romania” ,„Arta in drum spre muzeu” (1999 – Râmnicu Vâlcea), „Tradiţie şi Postmodernitate” (2000 – 2005, Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, judeţul Vâlcea) „Stuf 2004” (2004, Murighiol, judeţul Tulcea), „ReSitus – Metode şi tehnici avansate de conservare şi reconstrucţie digitală pentru patrimoniul cultural-istoric imobil (2007, Câmpulung Muscel), Lut/ Adobe 2007, 2008, 2009 (Capul Doloşman/ Cetatea Argamum, judeţul Tulcea).

Din anul 2000 şi până în prezent, curator al programului „Restituiri” care a cuprins expoziţiile: „Seniori ai picturii romaneşti contemporane”, „Invitaţii lui Iosif Sava în 40 de desene ale Rodicăi Ciocârdel Teodorescu”, „Rromani art”, expoziţiile personale de la Constanţa, Tulcea, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti ale pictoriţei centenare Medi Wechsler Dinu, expoziţia retrospectivă Maria Constantin, expoziţiile retrospective Alexandru Nancu („Teasc pentru memorie” și „Spațiul imaginării”), Bucureşti 2013, expozițiile retrospective Lidia Nancuischi). Curator a peste 30 de expoziţii personale sau de grup, deschise în Bucureşti şi în alte oraşe mari ale ţării. Face parte din colectivul de autori ai dicţionarului on line Un secol de sculptură românească (2013, 2014) și din colectivul de autori ai cărții Centenarul femeilor din arta românească (2018).

Debut literar în revista artPanorama, cu proza Jucătorii de șah (1997). Debut editorial cu volumul Nichita Stănescu. O viziune poetică a timpului (2000, ediţie bibliofilă, coordonata de Mircia Dumitrescu).

Cărți de memorialistică: Artişti plastici la Serata lui Iosif Sava (2003), în format electronic (2005); Spre Răsărit, cu Alexandru (2017).

Cărți de specialitate (cronică plastică, istoria artei): Angoase ale privirii (2004); Monografiile bisericilor de lemn – monument istoric de la Grămeşti, Malaia, Racoviţa- Copăceni, Ciungetu, Brezoi, Mariţa (2000, 2001), împreună cu Alexandru Nancu; Albumul monografic Medi Wechsler Dinu (2010); Albumul monografic „Maria Constantin” (2013); Albumul monografic „Constantin Calafateanu” (2014); Albumul monografic „Lidia Nancuischi” (2018)

Premii și distincții: Premiul pentru critică, acordat de Consiliul Director al Uniunii Artiștilor Plastici din Roâmânia (2017); Diplomă de excelență pentru întreaga activitate, acordată de Filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu ocazia Bienalei „Ion Andreescu” (2018); Premiul III la Festivalul de film documentar scurt „Yperia 2012”, de pe insula Amorgos – Grecia, pentru filmul „Grecii de Brăila” („Greek and Romanian”); Premiul pentru film religios la Festivalul de film documentar scurt „Yperia 2011”, de pe insula Amorgos – Grecia, pentru filmul „Skopelos, insula celor 365 de altare”; 2011 – Medalia Muzeul Brăilei – 130 de ani şi Medalia „Nicolae Iorga – 140 de ani de la naştere”, decernate de Muzeul Brăilei pentru documentarele „Biserici de la Dunăre” (2011).

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button