Contemporanul » Articole scrise de Conte (pagina 110)

Articole scrise de Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune [...]

Nora Iuga: Învăţăm lumea jucându-ne. Ce mi-a spus mie Profetul popular, alias Adrian Suciu

Câtă bucurie poate să trăiască o poetă care a trecut prin viaţă citind prin trenuri, în săli de aşteptare, în biblioteci, în cafenele, în parcuri, în paturi, tomuri grele de mii de pagini sau ediţii de buzunar, princeps sau marfă de consum, colecţia femeilor celebre, rezolvată în recreaţie ca felia de pâine cu magiun când, plictisită până peste cap, mai ...

citește »

Boris Marian: Povestirile lui Peretz

Isaac Leib Peretz (n. pe 18 mai 1852 în Zamosc – d. 3 aprilie 1915 în Varşovia), de asemenea, cunoscut şi ca Yitskhok Leybush Peretz şi Izaak Lejb Perec (în limba poloneză), dar cel mai bine cunoscut ca I.L. Peretz, a fost un scriitor de limbă idiş, evreu polonez, unul din clasicii literaturii idiş, alături de Shalom Alehem, cu care ...

citește »

Alina Cozan: O carte curajoasă

În vara aceasta am primit Cunoaştere şi credinţă de la un prieten care mi-⁠a dăruit-⁠o cu gândul că este scrisă de un conaţional de-⁠al nostru stabilit la München, acolo unde am locuit şi eu cu ceva vreme în urmă. Aruncându-⁠mi privirea pe carte am zâmbit. Desigur că autorul ei nu-⁠mi este străin, ba dimpotrivă, îndrăznesc să spun, a fost mereu ...

citește »

Alexandru Dobrescu: Faţă în faţă

Editura Academiei Române – Noutăţi editoriale Prima secţiune a prezentei culegeri reuneşte o parte din însemnările pentru volumul al doilea din Corsarii minţii. Istoria ilustrată a plagiatului la români, consacrat beletriştilor noştri de până la 1900. Le-⁠am adăugat, pentru rotunjirea tabloului, câteva fragmente din primul volum (despre Nicolae Milescu, Ţichindeal, Maiorescu sau Demetriescu), a căror provenienţă am semnalat-⁠o spre a ...

citește »

Elena Solunca în dialog cu Răzvan Theodorescu

Istoria culturii şi cultura istoriei Când eram senator de Iaşi am văzut lista bibliotecilor săteşti de la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, fiecare sat avea o bibliotecă. Atunci s-⁠a creat o intelectualitate în care îşi are sursele şi Academia Română. Această lume dispare acum Cum vă cunosc de nişte an buni, pot spune că aveţi trăsături intelectuale ce ...

citește »

Claudiu Soare: Poeme

Femeile erau toate de aceeaşi culoare, cu aceeaşi plecăciune îşi pieptănau toate părul, cu aceeaşi disperare. Gîndul era la sînii lor ceea ce eşti tu cînd vii dinspre mare. Gîndul bărbaţilor trădaţi de paloare. Ceea ce sînt eu cînd degetele tale de aceeaşi culoare se scurg în mîna mea de parcă ai veni dinspre mare. Femeile erau toate de aceeaşi ...

citește »

Luiza Barcan: Rodica Lomnăşan şi poveştile ei mediteranene

O particularitate a lucrărilor Rodicăi Lomnăşan o reprezintă detaşarea de „coaja” lucrurilor, în favoarea unui interes sporit pentru „miezul” motivelor abordate. Înstrăinată cumva de viaţa artistică a capitalei din ultimii trei ani, am avut prilejul în luna octombrie a acestui an să mă bucur de o expoziţie cu totul specială, rod al unei experienţe de viaţă dar nu mai puţin ...

citește »

Constantin Lupeanu: Maotai, bucuria supremă

Noi am vizitat locul de naştere al bucuriei supreme maotai la un secol de la prima recunoaştere internaţională, celebrând totodată, scriitori chinezi şi străini deopotrivă, un secol de poezie liberă, modernă. Maotaiul şi poezia Prieten drag, spre sfârşit de Octombrie, într-⁠o dimineaţă, când în Beijing toamna îşi intra în drepturi, am urcat într-⁠un avion şi, după vreo trei ore de ...

citește »

Dana Oprica: Români din Madrid

Vorbind despre romanul Dumnezeu s-⁠a născut în exil, scris în limba franceză, o studentă l-⁠a întrebat câte limbi cunoaşte. Cu modestie a răspuns: doar una. Latina. Era baza limbilor pe care le vorbea: româna, spaniola, italiana, franceza, germana. După cel de-⁠al Doilea Război Mondial, românii s-⁠au remarcat în Spania în domenii precum lite­ra­tura, lingvistica, filosofia, socio­logia sau ştiinţele politice. Au ...

citește »

Emil Raţiu: Un premiu Nobel la Academia di Romania

Cartea descrie tragicul caz al morţii lui Ion Cazacu, un inginer român care lucra ca muncitor în construcţii în Italia, împreună cu o echipă de lucrători români pe care o dirija, şi care a fost ucis la Gallarate, în nordul Italiei, la 17 martie 2000, de către angajatorul său, Cosimo Iannece. Relativ recent la Accademia di Romania din Roma a ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest