Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2018

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2018

contemporanul-sigla-buna-300x69

.

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2018

 

Editorial 
Nicolae Breban ● Bătălie după bătălie/ 3
Nu e o figură de stil şi nu e măcar o fanfaronadă – am trăit şi emis nu puţine fanfaronade pe diverse tonuri în cariera mea, dar în cazul debutului meu editorial, am mai spus-o, s-a întâmplat nu numai o schimbare de poziţie socială categorică, dar sinele meu, întreaga mea conformaţie şi reflexele mele gestuale sau psihologice au trăit o fractură uriaşă, benefică.

Polemice
Alexandru Surdu ● Supravieţuirea prin tradiţie/ 4
„Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi noroade şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu”. Aceasta este Credinţa Noastră, este tradiţia noastră sfântă, este merindea Sufletului Românesc.

Polemice în Anul Centenarului Marii Uniri
Mircea Platon ● Adevărul uitat/ 5
„Poporul român are un respect nemărginit pentru dreptate. Fie în orice întâmplare, el pleacă capul dinaintea ei. În ochii poporului dreptatea este o dumnezeire şi, când vorbeşte de dânsa, el o numeşte sfânta dreptate!”

Modele
Marian Victor Buciu ● Un Breban „oarecum testamentar”/ 6
Realitatea: ducă-se pe pustie… Nu se poate cunoaşte, învăţa, „aşa zisa lume reală”. El încalcă acest conformism. Breban este condus de un organic reformism. Aşezat cruciş, pieziş. Miza sa estetică este una implicit etică, imperativă: „Trebuia să-mi imaginez totul”.

Eseu
Ştefan Borbély ● Literatura română ca „world literature” (I)/ 7
Mai dificil este cu autorii. Trebuie să recunoaştem deschis că selecţia canonică acreditată de către literatura română nu înseamnă, cu câteva mici excepţii, mai nimic pentru cititorul occidental şi pentru instituţiile sale de acreditare. Şi e vorba de vârfuri.

Cărţi
Dana Pocea ● O călătorie în memoria teatrului/ 8
Pentru Alexa Visarion teatrul oferă o posibilitate unică de a topi şi coagula experienţe şi revelaţii creatoare de un interes vital.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Cum iubesc poeţii. Ţara sufletelor gemene/ 9
Poezia e ardere de tot, murmur din abisul fiinţei, care îţi aparţine şi, totodată, e departe de a fi a ta. În faţa forţei uriaşe care se înstăpâneşte asupra ta, transformându-te în instrument prins în iureşul unei stări de graţie, al unei tornade de graţie, totul e redus la smerenie şi supunere.
Apropiindu-te de ţara acelui altceva, familiar, intim legat de fiinţa ta şi, totuşi, străin, simţi cum se curbează aidoma arcuşului unei viori o altă necunoscută, mai ascunsă, mai învăluită, acoperită pe sfert de aripa enigmei.

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Naşterea filosofiei eline/ 11
Prima temă de dispută între mit şi raţiune va constitui chiar obiectul principal al filosofiei presocratice: natura. Dintr-o preocupare a mitului, natura a trezit interesul filosofiei nou născute.

(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Faţa şi Cartea/ 12
Departe de a se substitui divinităţii prin creaţie (imitatio dei), poeta se simte intrând într-o zonă misterioasă de comuniune cu un fel de matrice informaţională a universului, pierzându-şi sentimentul unei identităţi separate („şi merg… prin el sau iar prin mine”), scrisul fiind transcriere („Transcriu un bocet, cântece”).

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Jocurile de vorbire. Habermas şi Wittgenstein/ 13
Habermas a reformulat ideea „jocurilor de vorbire” prin permanente delimitări critic-valorificatoare faţă de orientările dominante din filosofia actuală a limbii.

Eveniment editorial
Iulian Boldea ● Romancierul Agârbiceanu, în ediţie critică/ 14

În apărarea libertăţii Cuvântului.
Scrisoare deschisă către CNCD
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, susţinut de academicieni, scriitori, medici, artişti şi jurnalişti în cazul acuzaţiilor de „discriminare”/ 15
Semnatarii, în frunte cu preşedintele Academiei Române, prof. Ioan-Aurel Pop, denunţă „linşajul mediatic şi instituţional la care este supus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Romane, dl Vasile Bănescu”.

Clubul Ideea Europeană
Liviu Chiscop ● Svetlana Paleologu Matta şi „o poveste fantasmatică”/ 16
Excelentul eseu al Svetlanei Matta reuşeşte să demonstreze existenţa în cultura română a unui fenomen Bacovia, de o originalitate totală: occidentalizarea în marginea Europei, pe care n-o cunosc alte popoare vecine şi a cărui esenţă este contemporaneitatea naturală cu Occidentul, fără decalaj.

Modele
Constantin Coroiu ● „Dosarul Bacovia” la final/ 18
Fapt este că – aşa cum observă biograful şi exegetul său cel mai autorizat – Bacovia „a devenit, nu de azi de ieri, o referinţă: «Plouă ca-n Bacovia»; «Ninge ca-n Bacovia»; «E trist şi pustiu ca-n Bacovia» etc.” Cosmosul şi sufletul nostru îşi identifică astfel o pregnantă dimensiune bacoviană.

România regală în Anul Centenarului Marii Uniri
Salonul Internaţional de Carte de la Torino – Salone Internazionale del Libro 2018/ 19
Institutul Cultural Român, prin Centrul Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a organizat, în perioada 10–14 mai 2018, pentru al zecelea an consecutiv, participarea României la cea mai importantă manifestare de profil din Italia, Salonul Internaţional de Carte de la Torino – Salone Internazionale del Libro 2018. Grafica standului României a evocat Centenarul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri şi are logoul ROMANIA 1918 {100}2018. Tema generală din acest an a Salonului Internaţional de Carte de la Torino, ajuns la cea de-a 31 ediţie: „Un giorno, tutto questo“/ „Într-o bună zi, toate acestea“.

Editura Rediviva din Milano în Anul Centenarului Marii Uniri/ 19
Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei ● Storia della Transilvania
Traducere în italiană de Maria Floare Pop/ 20

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Lia Maria Andreiţă. Arta tapiseriei/ 22
M-am întors acolo cu gândul la satul copilăriei mele. Nu mai este acela, nici pomeneală! Nici tradiţii nu mai sunt. Singurul lucru care s-a salvat în acest sat la ora asta este biserica. Ea avea nevoie de acoperiş. Şi strecurat aşa, într-un proiect european, de părintele paroh, biserica a dobândit acest acoperiş şi resfinţirea ei. Dar în rest, satul nu mai are nimic în comun cu trecutul

Modele
Liliana Danciu ● Rodica Braga. Avatarurile feminităţii în anotimpul iubirii/ 24
Nu despre asta este vorba în viaţa fiecăruia dintre noi? Despre căutare de sine, pierdere de sine în iubire şi regăsirea nu întotdeauna aflată în zodia fericirii? Romanele Rodicăi Braga vorbesc despre femei „în derivă”, al căror destin este influenţat de la bun început de un bărbat, tatăl, pentru ca ulterior un altul să i se strecoare în suflet.

Eveniment ● Muzeul Naţional al Literaturii Române
Peste 150 de poeţi, din peste 30 de ţări, au participat în luna mai la Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti/ 24

Horia Zilieru ● 85

Adrian Dinu Rachieru ● Un ucenic „stihurgos”/ 26
Vânând sonorităţi livreşti, Horia Zilieru propune gesticulant o aluzivă erotică ceremonioasă, în decor funebru, o „neagră nuntă” printre „candeli şi ruini”, când „agonizează crinii în cetate”, cu amanţi pali, parcuri siderale, roze putride.

Poezie
Horia Zilieru/ 27

Polemice
Theodor Codreanu ● Marea reeducare. Vocea lui Iorga şi serviciile secrete/ 28
Apostazia naţională a „păturii superpuse”, conturată dramatic de Nichifor Crainic, creează ceea ce Eminescu (încă din conferinţa Influenţa austriacă asupra românilor din Principate) a numit golul etnic din istoria românilor (devenit, la Emil Cioran, neant valah).
Boala aceasta a minoratului sincronist, politic şi cultural, este mai gălăgioasă şi mai gravă, astăzi, ca oricând: ambasadori, jurnalişti de doi bani, formatori de opinie, onegişti stipendiaţi din exterior, intelectuali rătăciţi prin fundăturile „corectitudinii politice”, înspăimântaţi de iliberalism (campionul actual al ideologiei anti-iliberaliste fiind Cristian Pîrvulescu!) nu mai ostenesc să ne educe, înlocuind vechiul „experiment Eugen Ţurcanu” de la Piteşti cu idealul unei nesfârşite milogeli, gâlgâind din mlaştina neantului valah.

Corespondenţă din Spania
Dan Munteanu Colan ● Jucării, jocuri şi locuri/ 30
Mama era o pasionată a acestui instrument, cânta foarte bine (a fost profesoară de pian până aproape de sfârşitul vieţii, când am adus-o să stea împreună cu noi) şi, cum aveam şi o pianină în casă, a sperat că o voi moşteni.

Corespondenţă de la Madrid
Héctor Briosos ● Aura Christi, văzută din Spania/ 31
Acestea ar fi tonul şi fondul, aura poemelor scrise de Christi, care ne vorbesc despre un peisaj dezolat şi dezolant, deşi viu în felul său. Unul dintre titluri pare să rezume just această climă poetică ambivalentă: Din infern, cu dragoste. Avem în faţă o artistă bogată în imaginaţie, liberă şi stăpână pe propria-i artă, o surprinzătoare mistică modernă pe care o salut din Madrid.

Polemice
Magda Ursache ● „Din inima inimii”/ 32
E vorba de plânsul duhovnicesc, harul fiinţei îmbunătăţite. Sunt „lacrimi de bucurie, de copleşire, de smerenie în faţa măreţiei şi bunătăţii divine”. Aici se cuvine să trimit la „înţelepciunea smereniei”.

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 32

Constantin Dipşe în Anul Centenarului Marii Uniri. Grădina cu picturi/ 33

Petre Constantinescu ● După 35 de ani/ 34

Grigore Dima ● Florile lui Dipşe/ 34

Ioana Vlasiu ● Limbajul unităţii şi al diversităţii/ 34

Nostalgia valorilor
Alexa Visarion ● Teatrul imaginând trecutul, interpretând viitorul/ 35
O poveste medievală ne spune despre un tânăr alchimist căruia i s-a promis că poate preface plumbul în argint dacă ar incanta o anumită formulă. Singura condiţie era ca în timpul acesta să nu se gândească în nici un chip la un elefant alb.

Festivalul internaţional de film din Transilvania
Dana Duma ● TIFF în era digitală/ 36
Farmecul ediţiei a fost completat de sărbătoriţii cu Premii pentru întreaga carieră, actorul Dan Nuţu, junele prim neliniştit al ecranului românesc din anii ‘60-‘70, de neuitat în Duminică la ora 6 de Lucian Pintilie, Printre colinele verzi de Nicolae Breban sau Dincolo de nisipuri de Radu Gabrea, şi Ana Szeles, tragica Ilona din Pădurea spânzuraţilor de Liviu Ciulei.

Avanpremieră editorială
Călin Căliman. Filmul, mon amour

Laurenţiu Damian ● Călin Căliman – un portret subiectiv/ 37

Titus Vîjeu ● „Călin, file din poveste…“/ 37

Nicolae Corbeanu ● Un prieten a plecat/ 37

Monica Săvulescu Voudouri ● Bunavoinţa întruchipată/ 37

Călin Căliman ● Iubirile cinematografice/ 38
Mărturiseaţi că printre „părinţii dvs. spirituali“ se află Victor Iliu, regizorul unei capodopere a cinematografiei româneşti, Moara cu noroc, şi George Ciprian, actor şi autor al fermecătoarelor comedii „Omul cu mârţoaga“ şi „Capul de răţoi“.

România regală în Anul Centenarului Marii Uniri
Târgul Internaţional de Carte din Salonic/ 39

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

 

 Ediția Digitală Contemporanul

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest