Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2018

Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2018

contemporanul-sigla-buna-300x69

 

Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2018

Editorial
Nicolae Breban ● Izgonirea din paradis/ 3
Adolescenţa mea, ceea ce în mod general numim astfel, mie mi-ar fi greu să o periodizez, deoarece habar nu am când a început, adică nu pot certifica cu certitudine limita a ceea ce numim pubertate şi începuturile adolescenţei.

Polemice
Bogdan Creţu ● Cum mai citim literatura scrisă în timpul comunismului/ 4
Literatura de dinainte de 1990 are o direcţie, are un sistem coerent. Cea de după mă tem că e mult mai inegală, mai anarhică. Odată cu cenzura politică, a dispărut şi cenzura estetică. A treia instanţă, pe lângă cea a scriitorului şi a cititorului, cea ideologică, nu mai face parte azi din regula jocului.

Lecturi
Mircea Platon ● Un istoric al demnităţii româneşti/ 5
Să luăm în considerare, după cum am spus, modul în care a fost locuită şi lucrată România Regilor, de la Podul lui Anghel Saligny, care a unit rapid pe atunci recent dobândita Dobroge cu restul Regatului, la „şcolile lui Spiru Haret”, licee şi universităţi şi la Palatul Regal.

Eseu filosofic
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Ziua lui Iov/ 6
Atât omul religios, cât şi omul de ştiinţă cred, în Europa, în Logos şi, deci, în legi. Legi ale lui Dumnezeu sau legi fizice – ambele presupun credinţa în existenţa unei raţiuni în materia şi viaţa ce ne înconjoară. Lumea este făurită după chipul şi asemănarea propriei raţiuni şi, deci, o putem înţelege şi mai ales putem opera, acţiona asupra ei.

Cărţi
Constantina Raveca Buleu ● Memoria – traumă şi necesitate/ 8
Rezultatul este un roman dur şi neconcesiv, cu o impresionantă proiecţie exorcizantă, construit în siajul mărturiei din 1991 a lui Corneliu Coposu despre detenţia sa atroce de la Râmnicu Sărat, „cel mai oribil loc de detenţie pe care l-au inventat comuniştii”, potrivit mărturiei transcrise în motto-ul volumului, şi concentrat în metafora pietrei.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Teatrul creştin al Anei Calciu/ 9
Cei iniţiaţi ştiu: e nevoie de câteva, obligatorii, condiţii, pentru ca miracolul să elibereze rădăcini în pământul a ceea ce numim ezitant realitate: să fii tu însuţi, să-ţi păstrezi inima trează, liberă, calmă şi curată, să priveşti până vezi, să asculţi până auzi, să veghezi focul lăuntric – aşa cum preotesele din Templul zeiţei Vesta păstrau focul sacru! – şi să continui să visezi cu toată fiinţa, cu toată inima, cu tot cugetul, urmându-ţi Vocaţia, rămânând fidel chemării, rostului tău pe pământ. Încet, treptat, vei constata uimit că ceea ce faci, fără voia ta parcă, se reduce la esenţa tuturor esenţelor.

Eveniment ● Teatrul creştin
Candele nestinse. Mărturii din închisorile comuniste/ 10

Marginalii
Boris Marian ● Gala Galaction – 125 de ani de la naştere
Un cabalist epicureic/ 10

Lecturi
Ştefan Borbély ● Critică şi empatie/ 11
Ne aflăm în prezenţa unui critic căruia nici un domeniu nu îi este străin, care a transformat biblioteca şi librăria în forme de viaţă, simţindu-se la fel de bine atât în domeniul valorilor consacrate, cât şi în al acelora a căror clasicizare se lasă încă aşteptată.

Con(texte)
Maria-Ana Tupan ● Umbra lui Eminescu la Botoşani/ 12
Excelenţa Sa, Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii, spune povestea poeziei Lacul, despre care crede că a fost inspirată de acel peisaj, apoi o citeşte cu un soi de religiozitate. Nimeni nu vorbeşte atât de bine o limbă străină fără studii formale. Probabil, domnul ambasador a învăţat limba română şi l-a citit pe Eminescu departe de România, apoi a descins, precum un personaj al lui Henry James din romanul Ambasadorii, în peisajul real.

Cărţi
Theodor Codreanu ● Eminescu n-a fost singur. Câţiva români primejdioşi / 13
Marea enigmă a acestei ţări stă în puterea colosală a trădării intereselor naţiunii şi în prigoana dezlănţuită împotriva elitelor naţionale, cum constata cu imensă amărăciune, într-o carte postumă, Nichifor Crainic.

Poemul lunii
Mihai Eminescu ● Rugăciunea unui dac/ 14

Polemice
Mircea Braga ● Noul val – depoziţia din refugiu/ 15
Paradoxul face ca ştiinţa însăşi să ofere temei acestei reechilibrări, esenţiale fiinţării la nivel superior, prin aportul direcţiilor sale de „avangardă”: fizica cuantică, unde cuanta de energie nu mai poate fi explicată în termenii materialităţii, şi biologia celulară, sub unghiul ştiinţei particulelor elementare, care desprinde conştiinţa, gândirea şi „sufletul” de concreteţea fiziologică, dat fiind faptul că numai „receptorii” sunt de natură organică, nu şi „substanţa” în cauză.

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Pan Solcan sau ispita onirosimilului/ 16
După o viaţă în gazetărie, fără legătură cu cercurile literare (tranzacţionale, se ştie), ignorat, asumându-şi marginalitatea, Pan Solcan s-a stins cu aceeaşi discreţie. Căzut în uitare, e puţin probabil să fie recuperat la jocurile bursei literare; posteritatea, credem, îi rămâne datoare.

Lecturi
Marian Victor Buciu ● O „carte” care se opune cărţii/ 17
Autonomă, cartea este similară vieţii, şi ea autarhică. Cartea ar fi inspiraţie, iar viaţa respiraţie, in integrum. Înţeleasă în propria suficienţă, dar comparativ ca o formă de singurătate, cartea pare a fi mai mult (şi mai puţin) decât ceea ce este o carte.

Noutăţi editoriale
Constantin Coroiu ● Ioan Alexandru, 101 poezii/ 18
„Avem nevoie de cuvântul cuiva ca să ne întărim, de mărturisirea vie a unui om ca să ne punem pe picioare şi să putem lucra în cuvânt mai departe. De aici nevoia de a ne întâlni cu alt om, de a povesti laolaltă. Cantemir vorbeşte despre ospitalitatea extraordinară a moldovenilor care stau cu masa pusă şi pândesc drumurile şi răscrucile doar-doar va trece un străin ca să-l invite la masa lor, să-l ospăteze şi să stea de vorbă, să se mărturisească unul altuia. Această întâlnire între oameni este originea templului. Pe această întâlnire, pe acest cort de aşteptare unde omul intră în comuniune cu celălalt, cu străinul bine venit, se ridică templul de la Mecca sau Mambre”.

Eveniment: Academia Română – Institutul Cultural Român
Marco Lucchesi şi fascinaţia pentru cultura română/ 19

România nobilă şi regală
Marco Lucchesi ● „Limba română m-a fermecat cu parfumul adierii sale”/ 20
Aici mă regăsesc, dragi prieteni, fără apărare. Fiindcă româna e o limbă care arde, precum versurile lui Ovidiu, un semiton deasupra latinei: în lejeritatea metafoniilor, în accentele ce acoperă precum căciulile vocalele spre a le proteja de roua limbajului, în rădăcinile de iotacisme şi de rotacisme ce se răspândesc pe terenul latin cu tuberculii şi rizomii săi, în cantitatea rodnică a diftongilor şi triftongilor – flori colorate ce dau românei o strălucire orbitoare inconfundabilă.

Eveniment la Palatul Patriarhiei
Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”/ 21

Lecţii de istorie
Ioan Aurel Pop ● Unirea de la 1859 şi românii din Transilvania/ 22
La 1859, intelectualitatea şi poporul au mers – ca şi la 1848-1849, în mare măsură – împreună, „mână cu mână” (cum scria Alecsandri), creând acea concertare de care orice popor are nevoie spre a fi naţiune. Iar românii, atunci când s-a împlinit sorocul, au ştiut să fie o naţiune. Aceasta trebuie să o ştie neapărat românii de astăzi, ca să înţeleagă că gloria trecutului nostru – atunci când s-a manifestat – nu este o invenţie şi că ea ne poate fi reazem pentru prezent şi pentru viitor.

Elita creatoare
Victor Voicu ● Elita românească şi Unirea Principatelor Române/ 23
Intelectualitatea românească, elitele româneşti – politicieni, oameni de litere, militari sau slujitori ai bisericii – au avut, istoric vorbind, ocazia, valorificată strălucit, să marcheze momente de luciditate, clarviziune, ataşament, sacrificiu şi înalt patriotism faţă de credinţa şi speranţa în viitorul românilor, edificarea şi consolidarea naţiunii române şi a statului naţional român.

Lecţii de demnitate
Eugen Simion ● Despre „mesianicii pozitivi”, care au făcut Unirea din 1859 şi au pus bazele României Moderne/ 25

Eseu
Alexandru Surdu ● Mărturii istorice despre vechimea traco-geţilor/ 27
Herodot confirmă şi constatările arheologice ale faptului că „neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după acel al inzilor”, că au numeroase cetăţi şi numeroase nume după regiunile în care trăiesc, dar au obiceiuri asemănătoare.

Bref
Poeţii români la Centenarul Marii Uniri/ 27

Lecturi
Liliana Danciu ● Fluiditate şi feminitate creatoare/ 28
Prin intermediul actului creator, femininul devine astfel imaginea unei totalităţi interioare, a echilibrului dintre raţiune şi simţire, considerate în mod nedrept apanaj exclusiv al masculinităţii creatoare.

Cărţi
Leonid Dragomir ● Idealismul unui spirit realist/ 29
Sarcina de a propune acest ideal în consens cu structura sufletească a naţiei noastre ar fi trebuit să fie, evident, a elitelor, dar, după cum s-a văzut după căderea comunismului, o parte a acesteia n-a făcut decât să instituie o distanţă din ce în ce mai mare şi mai greu de depăşit între ele şi popor.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Construirea identităţii/ 30
Identitatea o purtăm în bună măsură cu noi, dar ea devine completă atunci când este asumată explicit. Colonistul din America a devenit american din momentul în care s-a hotărât să denunţe supunerea faţă de coroana britanică şi să participe la viaţa statului american. Evreul a devenit israelian când s-a decis să se mute în Ţara Sfântă şi să trăiască în statul strămoşilor săi.

Vasile Muscă ● Titu Maiorescu şi Friedrich Nietzsche: „coincidenţe” şi „corespondenţe”/ 31
Dacă în relaţia Maiorescu-Nietzsche nu putem vorbi de influenţe, putem găsi, în schimb, „corespondenţe” şi „coincidenţe” semnificative. Ne propunem să semnalăm în cele ce urmează doar unele dintre ele.

Polemice
Magda Ursache ● Războiul imaginii/ 32
Sechelele propagandei comuniste se văd la tot pasul: din şcoală până-n Parlament. Ultima ultragiere a rezistenţei anticomuniste, autor: senator Şerban Nicolae. „Doar sclavii, scrie Mircea Platon, nu îşi cunosc istoria, oamenii liberi au rădăcini”.

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 32

Nostalgia valorii
Visarion Alexa ● Ceasul are şaizeci de minute…/ 33
Nuanţe, semne, seducţie magică. Publicul trăieşte spectacolul, şi la final, vrăjit de plenitutidinea acestui ceremonial al vieţii şi al morţii, se adânceşte cu întreaga sa fiinţă în tăcere.

Film
Dana Duma ● Oscarizabile/ 34
Nu numai excepţionala calitate a spectacolului cinematografic ar asigura empatia votanţilor, ci şi pregnanţa memorabilă a principalului portret feminin.

Călin Căliman ● Filme româneşti la cineclubul „Film”/ 35
O mică bijuterie metaforică, inspirată din lumea filmului, în care personajele de bază sunt înşişi membrii echipei de filmare, în frunte cu regizorul Alexandru Tatos, cu operatorul de imagine Florin Mihăilescu.

Cronica plastică
Luiza Barcan ● Interior/exterior/ 36
Cu ceva timp în urmă artistul a deprins şi un meşteşug mai aparte, cel de fabricare a hârtiei manuale, pe care de atunci o foloseşte reuşind astfel să-şi transmită cât mai limpede, şi la nivel vizual, fascinaţia exercitată de cartea-obiect asupra lui.

Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu ● Lelu Bărbat şi Marea Unire/ 37
Cum vă spuneam, prima etapă este durerea asta surdă după pământul pierdut. Faza a doua este şi mai simplă: toţi românii se îmbolnăvesc de patriotism, iar cei din afară se întorc în patria lor din moşi strămoşi. Cei care trăiesc pe pământ românesc, se întorc cu pământ cu tot.

Eseu
Alina Bako ● Feeling-uri, apocalipsă şi literatură/ 38
Pendularea între diversele forme culturale, descoperirea efemeră, interesată, vicioasă, snoabă şi de scurtă durată a literaturii la modă, trăirea intensă a problemelor fundamentale ale societăţii, dar cu jumătăţi de măsură a timpului, adoptarea mimetică a unor comportamente alienante sunt menite să alunge spectrul gândirii într-o zonă a derizoriului.

Semnal editorial
Andrei Marga ● Raţiune şi voinţă de raţiune/ 39
Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

 

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

 Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul 

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

2

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now